De data aceasta, muzele m-au trezit dintr-un vis, pe care probabil tot ele mi-l provocaseră… Și a ieșit această transcriere, revăzută dimineață…
He Pantanássa
în cercul exterior al citadelei, un colț bucolic,
chiar idilic, flori smălțuite, parfumuri, umbrele
verzi-argintii ale măslinilor, pe pietrele zidului,
prin iarbă, numai șopîrla cu coada lungă ca o trenă
de regină din vremuri trecute, numai ea mișcă,
după un scenariu straniu, de nimeni cunoscut…
pe iarba gălbuie, veseli și relaxați, vorbeam nimicuri,
deodată, mi-ai spus vorbele rușinoase, neașteptate –
o emoție, un șoc, m-am trezit brusc, nu știu urmarea,
dar mereu te urmează coada ca o trenă de regină,
treaz, în reverie sau vis, mereu și mereu, fără răgaz,
un laț catifelat, invizibil, nu, nu există vreo scăpare!
26 – 27 Aprilie 2024, în Iași
Notă
He Pantanássa (gr) – Atotstăpînitoarea
”(…) treaz, în reverie sau vis, mereu și mereu, fără răgaz,
un laț catifelat, invizibil, nu, nu există vreo scăpare!”
Sigur, și visele au rolul lor în a crea poezii. Felicitări!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Uneori, sînt decisive. Mulțumesc frumos.
ApreciazăApreciază
A murit Nic. Iliescu
ApreciazăApreciat de 1 persoană
RIP…
ApreciazăApreciază
…încă un optzecist…
RIP
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, încă unul…
ApreciazăApreciază
Foarte frumos! Mulțumim pentru împărtășire.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc și eu.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
„treaz, în reverie sau vis, mereu și mereu, fără răgaz,
un laț catifelat, invizibil, nu, nu există vreo scăpare!”
„Scăparea” e, evident, în poezie!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Gură de aur, fratele meu!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
felicitări pentru poemul cu trena.. (Virgil D)
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc frumos.
ApreciazăApreciază
Pentru că începutul e un oximoron, subtil, sfîrsitul închide cercul în același fel; de aceea scăparea există!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi, dacă așa spui, voi mai cerceta…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu așa l-am citit și „citit”…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Freudian privind, vis erotic. Poetic, romantism mirosind a erotism ca pudriera de argint a buncii – a vremuri fericite dar îndepărtate.
Amintirea unei vieți fericite e un laț catifelat, da… Iar pentru tine, fericirea e-n insula ceaa. cu taurul în vitrina de piatră.
Cu vise atît de bogate, starea de veghe e o povară tot mai grea, parcă. Fiindcă muzele se furișează-n iatacul tău ca niște cadîne.
IR
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulumesc frumos. Poate de asta îmi place tot mai mult cînd dorm!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Seducătoare muzele🎩🎩🎩🎩
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos.
ApreciazăApreciază
Câteodată, tresar, nu se întâmplă tam- nisam, dar am tresărit, ați pus ceasul să sune! M-a trezit ta- man când trebuia! Felicitări!
ApreciazăApreciază
Mulțumesc frumos…
ApreciazăApreciază
👍
ApreciazăApreciat de 1 persoană
S P L E N D I DA!!!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos.
ApreciazăApreciază