Bach – Selecție din muzica pentru orgă/ Helmut Walcha

Am promis de mult că voi posta și din muzica pentru orgă a marelui compozitor, dar m-am luat cu altele, muzicale sau nu. Am ales această bogayă selecție pentru că, vreme de peste trei ore și jumătate, putem asculta performanțele unui singur organist, Helmut Walcha, cum veți auzi unul foarte bun.

Jurnal Israelian, 59, 23 Septembrie 2021

După cum scrie poetiș Adrian Grauenfels, realizatorul revistei: Jurnal Israelian nr.59 – in plina sarbatoare de SUKOT cu cele patru „minim” :arta, cultura, poezie, prietenie:
Cu un omagiu vizual colaboratorilor care au facut JURNALUL prima si UNICA publicatie culturala serioasa in ISRAEL .Lectura pe site (cu un  cadou de la dr.Andrei Corbea despre PAUL CELAN si iubita sa BACHMANN):.

Linkuș către site-ul general

https://www.jurnal-israelian.com/

Formatul pdf

(https://711500c1-3acf-4908-8f76-83bc99191a56.filesusr.com/ugd/62b9aa_b14c2ac8aba04dca9af9232d80cfb00a.pdf )

Și formatul ISSUU

Jurnal de pîrît (74) – Procesul va avea loc

În ședința de ieri, instanța de filtru a ÎCCJ a decis că rcecursul deschis de oponenții mei este admisibil. Prin urmare, va avea loc un proces și la această instanță, primul termen fiind fixat pe 18 decembrie a. c. Dacă mă ajută memoria, atunci se vor împlini exact trei ani de la debutul acestei aventuri kafkaiene. Reamintesc că ÎCCJ nu va rejudeca cele stabilite de instanțele anterioare, ci va analiza corectitudinea procedurală a modului în care acestea și-au desfășurat activitatea pe parcursul procesului de fond și al apelului. Dacă completul nu constată nereguli, recursul este respins ca nemotivat. Dacă însă constată așa ceva, recursul e socotit motivat și dosarul este retrimis la o altă Curte de Apel, care rejudecă… Să vedem.

Birlic joacă peripețiile soldatului Švejk

Un roman nemuritor deamatizat parcă spevial pentru geniul comic al lui Birlic. Cu o dedicație specială pentru poetul și istoricul Radu Mârza, care și-aasumat efigia bravului soldat…

Jurnal de pîrît (73) – A început procesul la ÎCCJ/ Update

După cum vă amintiți rămăsesem în faza în care adeversarii mei depuseseră cerere de recurs la ÎCCJ, iar maestrul Nicolae Volovăț a depus punctul nostru de vedere cu actele însoțitoare, începîndcu cele două sentințe favorabile mie – cea dde fond, emisă de Tribunalul Iasși și cea a Curții de Apel Iași. Azi e primul termen la ICCJ. Mulțumesc jurnalistului Ciprian Nedelcu pentru prezentarea întregului caz din articolul la care trimit…

PS Aflu de la abocatul Dan Chiriac, iar avocatul meu îmi confirmă, că azi nu începe procesul ca atare, ci e termenul pentru filtru, în funcție de decizia luată, vom afla dacă va avea loc un proces sau recursul este respins.

https://www.bzi.ro/procesul-intelectualilor-reluat-la-inalta-curte-filosoful-gabriel-liiceanu-nu-renunta-la-lupta-contra-scriitorului-iesean-liviu-antonesei-miza-litigiului-50-000-de-euro-exclusiv-4274700?utm_source=website&utm_campaign=homepage&utm_medium=Local

Update – Adlu de la avocatul meu, maestrul Nicolae Volovăț, decizia instanței filtru – recursul oponenților mei a fost socotit admisibil, iar primul termen în prroces a fost stabilit pentru 18 dece,brie a. c., daca nu mă înșel la trei ani de la începutul acestei aventuri kafkaiene.

Françoys Villon: Balada II

• 

Balada II

(în jargon, altfel zis jobelinul magistrului François Villon)

Scoicari¹  pe la Ruel dând iama

Să vă păziți de-acum că e

Chiar pielea vostră-n joc, luați seama

La biet Colin de l’Éscailler²:

A spus și ce nu trebuie

În curte, când să scape-a vrut

Dar neștiind să-i perie

Călăul gâtul i l-a rupt.

Schimbați cât mai curând de țoale

Și ascundeți-vă în Templu³

 Dar  evitați, din alergare,

Să nimeriți în zeghe, pentru

Că Matigny⁴ fu, de exemplu,

Prins și prin funie trecut

A plâns, făcând pe inocentu’

Călăul gâtul i l-a rupt.

Borfași, experți în mânărie

Zgorniți-i pe sticleți din cale

Dați lovituri cu măiestrie

Și împărțiți cu fiecare

Fără-a fi prinșiși puși în fiare

Ca vulturii legați în scurt,

Căci de ratezi, prin spânzurare

Călăul  gâtul ți l-a rupt.

Prințe, mai lasă-te de crime

Chiar dacă banii nu mai sunt

Căci de nu-ți aperi pielea bine

Călăul gâtul ți l-a rupt.

Traducerea Adrian Vasiliu

1.Scocarii, lesCoquillards, era o societate criminală la mijlocul secolului XV , compusă din ucigași, hoți, falsificatori de bani, proxeneți. Villon a fost în legătură cu aceștia, dacă nu cumva chiar membru. În orice caz, jargonul l-a învățat de la ei.

2.Colin de l’Éscailler , sau Colin de Cayeux a fost executat la 30 septembrie 1460. Era prieten cu Villon și a participat împreună cu acesta la furtul de la Colegiul Navarrei. Cocheta (  și el cu Scoicarii ( sau era membru?)

     3.Mânăstirea Templului din Paris unde se putea cere azil.    4.Montigny a fost spânzurat în 1457 pe la jumătatea lui Septembrie, de asemenea prieten cu Villon și, probabil, membru al societății

Nicoleta Dabija: raport către l. greco 2021

Am fost prea optimist cînd am estimat că, în jur de 15 septembrie, voi putea relua rubricile, inclusiv Cercul. Dar voi posta periodic cîte ceva, muzică, filme, teatru, chiar poezie, cum procedez acum cu acest poem scris de Nicoleta Dabija în Creta, care îmi place foarte mult…

• 

raport către l. greco 2021

dragă l.,

lasă-mă să-ți spun,

viața nu a început și nu se va sfârși

pe insula aceasta,

iubirea noastră nu a început și nu se va sfârși

pe insula aceasta,

vulcan încins sunt în brațele tale,

îmi împrăștii lava, te pârjolesc,

îți sărut apoi mâna descărnată

și de-a dreapta ta mă odihnesc,

am oase de aur în brațele tale

și părul mai moale și gândul de unt…

dragă l.,

stau singură, de pază,

în dreptul ochiului tău

bolnav de mine.

s-a făcut frig fără tine,

departe și frig,

trupul mi se strânge și tace,

și-a lepădat aripile,

aprind o țigară, închid ochii,

mă forțez să zâmbesc ca Szymborska

pe coperta cărții luate cu mine,

îmi amintesc,

de marea luminoasă

în care ne afundam îmbrățișați,

de pietrele martore,

de balcoane…,

de palmierii, chiparoșii fără nume,

și toate ungerile noastre blânde

cu poezie,

mi-e dor de caietul tău gros

și costumul meu galben,

se strecura cu nerușinare în versuri,

acum e negru și ud,

nu mă mai acoperă.

o tăcere limpede se lasă în mine

ca roua trandafirilor, curând,

știi, dacă am fost fericită

era doar ca să te fac să râzi.

dragă l.,

ce binecuvântare că există gânduri,

și gândurile nu te lasă niciodată singur,

ce binecuvântare că femeia cu sânii mari și goi,

pierduți în mare până la jumătate,

se gândește la sinucidere,

dar așteaptă și dragostea,

decizia va fi amânată,

funia ce-i zgârie astăzi gâtul

n-o va strangula,

nu e singură încă,

nu e de tot singură.

urmăresc o insectă minusculă,

își caută drum prin nisipul galben,

o suflu, se întoarce,

o suflu, se întoarce,

nu-i înțeleg încăpățânarea,

dar dacă ea, atât de mică,

se descurcă în lume,

îmi spun, voi reuși și eu.

dragă l.,

e altă după-amiază,

de-a curmezișul, între mine și mare,

a coborât un tânăr,

are consistența viselor de noapte,

șaten, cu plete, slip portocaliu,

doarme, ce noroc pe mine

să-i pot admira frumusețea

tocmai pe plaja numită de tine

a estropiaților.

doarme liniștit,

nepregătit pentru moarte.

dragă l.,

și va muri marea și va tăcea glasul meu,

pisicile libere ale Cretei

își vor arcui spatele,

cozile negre își vor înălța,

vor spune adio firii mele însingurate,

fiecare cu rochia ei, fiecare cu apusul ei.

dragă l.,

se moare iar încet,

picură iar cu smoală

în inima mea,

câteva clipe, paralizată,

marionetă fără sfori,

nu-i nimic, nu cade nimeni

în groapa altuia,

nu-i nimic, mă voi întoarce,

acasă va fi toamnă

și dragostea ne va învăța pe de rost.

(1-15 septembrie 2021, Rethymno, Creta)

Bach – Variațiunile Goldberg – Glenn Gould/ Andrei Vieru

Am reascultat în aceste săptămîni mai multe interpretări ale celebrelor variațiuni și am decis să postez două – a lui Gould din 1982 și a lui Andrei Vieru din 1985, pe cînd se mai afla încă în țară…

Jean-Paul Belmondo & Alain Delon în Borsalino

Dacă doriți să revedeți. Sau pur și simplu să vedeți! Cu mulțumiri lui Dan Cristian Ionescu pentru link. Eu l-am revăzut aseară cu plăcere.

Bach – Șase suite pentru violoncel, cu Pablo Casals

De fapt, a doua mea postare Bach trbuia să fie o amplă selecție cu muzică pentru orgă, dar cum un prieten mi-a sugerat să reascult aceste piese pentru violoncel în interpretarea lui Casals (1936 – 39), iar Gabriel Chiriac mi-a trimis linkul pe cînd voiam să mă apuc de căutat, am schimbat ordinea. Magnifice piese, minunată interpretare,,,