O antologie a literaturii SF din Craiova

O antologie a literaturii SF din Craiova

Acum cîteva zile, am primit de la Viorel Pirligras, realizatorul acesteia, o excelentă antologie de literatură SF din Craiova. Într-un schimb de mesaje, realizatorul și cu mine, ne-am dat seama că ne-am cunoscut acum o viață, în 1986, la Convenția Națională SF de la Iași, și că amîndoi am văzut Războiul stelelor stînd într-un picior în sala de spectacle a CCTS. Eu mi-am mai amintit că la acel eveniment am luat primul premiu literar, pentru povestire fantastică. De altfel, după aceea, am mai luat doar două, dar pentru poezie.

Avînd titlul SFVA Quadraginta (Editura Pavcon, București, 2022), antologia marchează patruzeci de ani de la înființarea cenaclului SFVA și, pe cale de consecință a patru decenii de literatură SF în capitala Olteniei. Și marcheză evenimentul cum se cuvine, prin autorii selectați – pe o carte din eiîi știu măcar din scris – și prin textele incluse. Iată lista contributorilor: Mihai Cranta, Daniel Cristian Dumitru, Ovidiu Cristian Dinică,  Mihai Dumbravă, Cornelia Georgescu, Mircea Liviu Goga, Carmen Grădinaru, Radu Honga, Constantin Iancu, Valentin Iordache, Victor Martin, Marian Mirescu, Dan Ninoiu, Dodo Niţă, Viorel Pîrligras, Anghel Th. Popescu, Adrian Roşianu, Marius Stătescu, Anca Teodorescu, Dănuţ Ungureanu.

Pentru a înțelege mai bine amploarea fenomenului SF craiovean de după înființarea cenaclului, ca și evoluția ulterioară a acestuia, voi publica două fragmente din introducerea prin care Viorel Pirligras însoțește antologia, sub genericul SFVA într-o succintă istorie a SF-ului craiovean. Îl felicit pe Viorel Pirligras pentru această excelentă operă de recuperare,  îi feșicit de asemenea pe autorii antologați.

Viorel Pirșigras – SFVA, revanşa optzeciştilor

În toamna anului 1982, mai mulţi membri ai cenaclului „Henri Coandă”, nemulţumiţi de patronajul casei de cultură care nu le mai oferea nici sală pentru şedinţele săptămânale, nici decontarea deplasărilor la manifestările de profil, hotărăsc să mute întregul cenaclu la Clubul Electroputere, al cărui director se arată entuziast în primă instanţă că un club cu un aşa renume s-a decis să se stabilească în incinta instituţiei, promiţând finanţare pe toate planurile. Doar că, la o şedinţă cu scântei cu reprezentanţii consiliului municipal al UTC, cel care gira Casa de cultură a tineretului, conservatorii cenaclului decid să rămână. Aşa că „reformiştii” – Viorel Pîrligras, Radu Honga, Victor Martin, Mircea Liviu Goga, Florin Mihai Diloiu, Marius Stătescu şi Anca Teodorescu, cărora li se alătură şi Marian Mirescu, înfiinţează un nou cenaclu care primeşte de la Ion Hobana, secretarul Uniunii Scriitorilor din acea vreme, sugestia denumirii de „Victor Anestin”. Conducerea noului sediu nu este prea încântată de ideea de nou cenaclu, aşa încât nu-şi respectă promisiunile de finanţare, iar în al doilea an, echipa îşi schimbă iar patronajul, trecând sub tutela Casei studenţilor din localitate. Noi membri, cei mai mulţi dintre studenţi, dar nu numai, îşi fac apariţia, iar unii din ei se ataşează destul de puternic de grup: Daniel Cristian Dumitru, Dodo Niţă, Valentin Iordache, Gabriel Coşoveanu, Mihai Cranta, Aurelia Urziceanu, Constantin Iancu, Carmen Grădinaru, Gabriel Dimana, Constantin Gheorghe, Leonida Boeru, actorul Anghel Th. Popescu, Liliana şi Angela Leancă, Ovidiu Dinică, Florin Obrocea, Paula şi Simona Dumitrescu, Cornelia Dumitru, Dragoş Vasilescu etc. Nu toți au fost creatori – unii au rămasnu  simpli admiratori ai genului, dar acest fapt nu făcea şedinţele de cenaclu mai puţin interesante la capitolul discuţii. În plus, pentru o bună perioadă de timp, bucureşteanul solarisian Dănuţ Ungureanu, proaspăt repartizat ca tânăr inginer la o termocentrală din Gorj, devine şi el membru activ. Efervescenţa din şedinţele de cenaclu nu trece neobservată în ţară, iar redactorul colecţiei SF de la Editura Albatros, Constandina Paligora, face des naveta Bucureşti-Craiova doar pentru a participa la aceste şedinţe. Participare care s-a soldat cu tiprirea unei antologii la Editura Albatros în care autorii craioveni dețineau o pondere însemnată. La întâlnirile de cenaclu își fac simţită prezenţa şi cei de la cenaclul Coandă, dar şi alţi scriitori din cenaclurile literare mainstream din localitate – i-aș nota aici pe Constantin Oprică, Ionel Spânu, Tiberiu Pătru, Aurelian Dinculescu etc. Membrii SFVA – abrevierea numelui cenaclului – obţin premii importante la concursuri, publică atât în revistele literare, cât şi în fanzinele meteorice din ţară, dar şi în importantul Almanah anual Anticipaţia şi alte antologii, doi membri reuşesc chiar să-şi vadă volume de autor. Principalul suport publicistic până la un anumit punct este pentru cenaclul craiovean revista studenţească Mesaj comunist, unde cenzura vremii opera mai cu milă, dar şi seria de fanzine Sflash plus alte fanzine ocazionale, xeroxate;apoi, la finele anilor 80, o conjunctură favorabilă face să renască Orion-ul lui Anestin, de data aceasta SF, ca supliment editat de Teatrul liric din localitate, în 150.000 de exemplare. Patru numere apar în perioada 1988-1989, într-un format A3, pe hârtie de ziar, apoi, imediat după evenimentele din decembrie, un al cincilea în alt format, editorial şi tehnic. Al şaselea număr apare mult mai târziu, în 1996, adaptat noilor condiţii de tipar: copertă color, hârtie albă de calitate la interior. Noile schimbări sociale distrug coeziunea cenaclului, dar grupări din el îşi continuă proiectele născând edituri – SFVA, Orion, Dante – şi foarte multe reviste de profil, cu apariţii ocazionale – 467, Orion, Orfeu din Orion, Constelaţia Orion, Omega, Altceva, Eclipsa, BDC. Împreună cu cenaclul „Henri Coandă”, renăscut în anii 90 la Casa studenţilor de o nouă generaţie – Dan Ninoiu, Adrian Roşianu, Pompilian Tofilescu, Octavian Mustafa, Gabriela Boiangiu, soţii Maria şi Mihai Dumbravă, Adriana Macsut –, SFVA construieşte o continuitate a genului în Craiova, implicându-se în editarea unor noi antologii precum Beta (Editura Vlad&Vlad, 1995) sau Gama – Alte ţărmuri (Ed. Reduta, 2004).

Noul SFVA

Din 2012, când a serbat 30 de ani de la înfiinţare, SFVA are statut juridic de asociaţie culturală şi are în componenţă scriitori redutabili, cât şi fani fideli: Mihai Cranta – preşedintele în exerciţiu al clubului, Victor Martin (autor a peste 30 de volume SF, aforisme şi poezie), Mircea Liviu Goga (Premiul Uniunii Scriitorilor ION HOBANA – 2011 pentru volumul Insula pescăruşilor, Editura Eagle, 2011, Editura Pavcon, 2018), Dan Ninoiu (premiul Romcon 2017 pentru cea mai bună nuvelă – Manuscrisul episcopului Petronius, Editura Pavcon, 2016), profesorul de matematică Emil Stanciu, Daniel Dumitru (Premiul Romcon 1991 pentru cel mai bun roman – Săptămâna orbilor, Editura SFVA, 1990), Adrian Roşianu, Mihai Dumbravă, Cornelia Georgescu (autoarea romanului SF în şase volume – Proxima, Editura Grafix, 2012), apoi proaspăt-sositul Sorin Nină, regizor, cineast și scriitor şi Viorel Pîrligras.

Antologia de faţă marchează împlinirea a 40 de ani de la constituirea acestei pepiniere de creatori de artă, SF şi nu numai.