Jurnal din celulă și ogradă (25) – Invitată Brîndușa Palade: Cui îi e frică de klaustrare?

Iată că o invit din nou pe Brîndușa în paginile jurnalului, cu un frumos pamflet dedicat celor plini de grija noastră fără ca noi să le fi solicitat atenția. Nu-l public însă numai pentru că e foarte bine scris, ci și pentru că văd aici o solidaritate cu „bătrînii” din partea cuiva care mai are multă vreme înainte pînă să intre în blamata categorie de vîrstă 65+, deci nu e direct interesată în chestiune. Pe deasupra, observă și niște dimensiuni ale problemei care mie, care am scris cam furios, mi-au scăpat…

Cui îi e frică de klaustrare?

Brîndușa Palade 

În marea sa generozitate, întîistătătorul KWI a anunțat luni, 27 aprilie, cu grija-i paternalistă pentru care-i sunt recunoscători unii pensionari mai obișnuiți să se teamă de libertate decît de coronavirus, o „relaxare” și o„extindere” a orarului de ieșire din casă pentru seniori. „Relaxare” și „extindere” care par, în realitate, mai meschine chiar decît orarul 11-13, la care se adăuga pînă de curînd o oră de plimbat seara animalul de companie pentru nevoile sale. De ce? Pentru că, dacă seniorii au voie să iasă dimineața de la 7 la 11, înseamnă că trebuie să se trezească cu noaptea-n cap și să iasă din bordeie nu cînd e soarele sus pe cer (astru care oferă, pentru sănătatea omului, căldură, energie și vitamina D – acea vitamină de a cărei importanță pentru imunitate aflase pînă și Liviu Dragnea), ci cînd e încă răcoare și adie, în plus, briza dimineții. Cu argumentul, destul de prematur invocat la sfîrșitul lunii aprilie, că „vremea se încălzește”, dl prezident și „guvernul lui” au decis că vîrstnicilor le prinde mai bine „la răcoare”. Mai e și răcoarea vesperală dintre orele 19-22, de care e știut că cei mai dornici să se bucure sunt tinerii și adolescenții. Nu prea întîlnești pe stradă, în vremuri normale, mulți seniori care bat străzile, aleile parcurilor și mall-urile după ora 19.    

    Cu bucuria că planul de deportare al cominternistului pesedist Streinu-Cercel n-a fost pus în aplicare, adică nici nu i-a scos nimeni din case, nici nu le-au fost tăiate curentul și apa caldă, seniorii de 65+ trebuie să-i mulțumească iubitului conducător că le prelungește orarul de preumblare după cele ale gurii și doftorii. Noua Ordnung din lagărul care a (re)devenit România în timpul pandemiei e astfel schimbată „în favoarea lor” – chiar dacă nu și a oaselor lor înfrigurate. Lasă că în nici o țară civilizată nu li se impun „vîrstnicilor” asemenea orare de mișcare în afara locuinței – că doar Klaustroland-ul mioritic n-are nimic dintr-o țară civilizată. Bunăoară, în Germania condusă de cancelara Mutti Merkel, unde sălășluiesc și părinții neprețuitului KWI, nu există, desigur, nici umbra unor atari restricții de mișcare pentru seniori. Cu scuza că infrastructura noastră medicală e la pămînt, datorită minunatelor guvernări din ultimii 30 de ani, KWI adoptă măsuri mai „robuste” ca Mutti, adică pune pumnul în gură acestei categorii dacă o apucă klaustrofobia.  După care apare și tradiționalul Vela cu o nouă ordonanță militară și, mai pe seară, premierul responsabil cu „îndulcirea” mesajelor prezidențiale. Acum a ieșit să promită vacanțe la munte și la mare, deși circulația în afara localităților va fi restricționată și după 15 mai. În fața atitor declarații contradictorii ale autorităților, mi se pare că logica aristotelică ar trebui revizuită din temelii…

    Dar recunosc că pe mine una mă nedumerește cel mai taretocmai apatia generației vizate. Cu foarte puține excepții, cum e cea a scriitorului ieșean Liviu Antonesei care își dă și acum măsura iubirii de libertate și democrație, majoritatea seniorilor care au o voce publică sunt muți ca lebedele. 

   Totuși, pentru ca pamfletul de față să vinăși cu niște soluții pentru propășirea Klaustroland-ului – nu doar cu critici, ce sunt probabil inutile sau chiar nesărate după gustul multor aderenți la sindromul Stockholm din țărișoară – propun preamăritelor autorități și următoarele măsuri suplimentare:

– dat fiind că HTA se dovedește o comorbiditate sensibilă, ce sporește statistic mortalitatea în cazurile de deces ale infectaților cu Covid-19, la ieșirile din bloc/ la capătul uliței să fie instalate mese cu echipe calificate în măsurat tensiunea arterială. Hipertensivii să fie întorși înapoi în bloc/casă; 

– dat fiind că DZ este o altă comorbiditate ce sporește statistic decesele celor contaminați cu Covid-19, la acele mese să fie măsurată și glicemia. Cei cu glicemia peste limita normală să fie întorși înapoi în bloc/casă;

– dat fiind că obezitatea este o altă comorbiditate ce sporește statistic numărul deceselor celor depistați pozitiv cu Covid-19, la mesele cu pricina să fie prezente și persoane calificate în măsurarea greutății și înălțimii, precum și în calcularea indicelui de masă corporală al tuturor celor care ies din bloc/casă. Cei cu un indice de masă corporală care indică obezitatea să fie întorși înapoi în bloc/casă. 

   Raționamentul e, desigur, unul foarte simplu: dacă pe baza unei statistici epidemiologice li se impun restricții de mișcare „vîrstnicilor” de peste 65 de ani, de ce să nu fie extinse restricțiile și la alte grupuri vulnerabile din punctul de vedere al statisticilor medicale? Dacă legile se dau de către niște politicieni mediocri după statistici medicale (o aberație contestată deja în Franța, datorită unei societăți civile mult mai alerte și argumentate, și respinsă de Curtea Constituțională din Bosnia Herțegovina), de ce nu ar fi extinsă aplicarea lor la toate categoriile marcate cu roșu, în baza acelorași statistici? 

   În cazul în care nu se întîmplă asta, politrucii ce adoptă aceste măsuri și care le tot ajustează prin noi și noi ordonanțe militare cosmetizate la ceas de seară de premierul Orban, nu prea au cum să justifice discriminarea împotriva unei anumite grupe de vîrstă. Deși, bineînțeles, presa, în mare parte amuțită, și pensionarii fericiți că nu le taie curentul Streinu-Cercel nu le cer, Doamne-ferește, autorităților din Klaustroland să dea socoteală pentru discriminarea împotriva cuiva. Dacă au scăpat de „Vacanța Mare” a lui Mengele de la Balș-oi, tot restul e o vacanță mai mică, petrecută în euforia ieșirilor între 7 și 11 dimineața.