Dorin Tudoran, Octombrie 1986 – Scrisoare către scriitorii germani din România

Publicat pe 31 ianuarie 2020 de Liviu Antonesei

În octombrie 1986, scriitorul și disidentul Dorin Tudoran, aflat de aproape doi ani în Statele Unite, îngrijorat de situația în care se aflau tinerii scriitori germani din România – urmăriți de Secu, anchetați cenzurați sau sub interdicția de a semna, a difuzat această scrisoare deschisă prin intermediul posturilor de radio în limba română. O parte din tinerii scriitori germani emigraseră su erau pe cale de emigrare, iar Willy Totok se pregătea să intre în pușcărie. Trebuie reamintit că regimul avea oroare de ideea de grup, iar o parte din acești scriitori creaseră Aktionsgruppe Banat. De altfel, și marea anchetă de la Iași din mediul revistelor studențești, inițiată în mai 1983, tot pe ideea de grup era axată, deși formula Grupul de la Iași avea să apară mai tîrziu, poate tocmi din pricina acestei anchete colective.

În dosarul de peste 10.000 de pagini din arhiva de la CNSAS. Dorin Tudoran nu a găsit acest document, scrisoarea și adresa Direcției I către securitatea din Timișoara. Cum în noiembrie 1986, DT era la Washington, probabil că acesta a ajuns în arhivele DIE/ SIE, nepredate atunci către CNSAS Din fericire, a dat peste ea Willy Totok în laborioasele sale cercetări în arhive. Documentul are indicativul ACNSAS, I 256905, f. 115, ff. 108-110.Îi mulțumesc lui Willy pentru trimiterea documentului, așa cum și Dorin îi mulțumește pentru descoperire. Rămîne o problemă deschisă – cum, prin cine a ajuns scrisoarea în posesia poliției politice? Pentru că nu este vorba despre transcrierea unei transmisii radio, ci de scrisoarea ca atare, așa cum am dactilografiat-o autorul, eventual de o copie a acesteia…

Am vrut să postez documentul acum două zile. Pentru că pagina care însoțește scrisoarea, dar și începutul acesteia. este aproape ilizibilă am rugat un prieten să încerce o ameliorare. Nu se poate, originalul era foarte deteriorat, nu este vorba despre un efect al copierii/ digitalizării. Cu ceva efort poate fi citită și pagina aceea…

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Dorin Tudoran, Octombrie 1986 – Scrisoare către scriitorii germani din România

  1. ontelusdangabriel zice:
    31 ianuarie 2020 la 8:46

    Rămâi fără cuvinte. Domnului Dorin Tudoran, respect și recunoștință. Și, ca să pot merge mai departe, mă gândesc la etapele care au dus la existența unui Imperiu Roman de Apus și a unuia de Răsărit. La tot ceea ce a urmat, cu tot cu Brexit-ul care, de altfel, de la noapte încolo săvârșitu-s-a. Pentru mine, istorie și tragedie sunt sinonime de multă vreme, probabil dintotdeauna.

    Apreciat de 4 persoane

    • Liviu Antonesei zice:
      31 ianuarie 2020 la 8:52

      Din păacate, chiar dacă nu perfectă, sinonimia e evidentă…

      Apreciat de 1 persoană

      • Dorin Tudoran zice:
        31 ianuarie 2020 la 19:19

        Maitre,
        In mod sigur aceste pagini au ajuns la CNSAS din arhiva Securitatii Externe (DIE/SIE). Pe langa cele 10.000 de pagini ale DUI-ului meu am primit si cateva pagini venite din arhiva Securitatii Externe – aproape cu totul ilizibile. Aceleasi pagini mi-au parvenit si pe un CD – aceeasi „calitate”, aproape cu totul ilizibile. Vezi, matale, aia/astia de la politia secreta externa opereaza intr-o „ceata” mai densa decat ailalti – cei de la politia secreta interna.
        Tot ce este sigur ramane ca scrisoarea le-a fost oferita „baietilor” de un (sau mai multi) colaborator al lor lucrand la un post de radio occidental… Probabil decorati si ei dupa decembrie 1989 pentru „lupta impotriva comunismului”…

        Apreciat de 3 persoane

      • Liviu Antonesei zice:
        31 ianuarie 2020 la 19:28

        Astia interni par pe linga cei eterni un fel de monumente de transparemta! Si, da, e plauzibil traseul sugerat de tine…

        Apreciat de 1 persoană

      • Dorin Tudoran zice:
        1 februarie 2020 la 20:16

        Maitre,

        Recitesc pe monitorul computerului si observ ce nu observasem citind initial pe ecranul telefonului.

        Desi la posturile occidentale ce aveau si departamente romanesti au lucrat destui informatori ai Securitatii, scrisoarea gasita de Willy la CNSAS nu este nici originalul scrisorii mele, nici o fotocopie. Este o transcriere a scrisorii mele difuzate de Europa libera. Argumente:

        1. Corpul de litera (font) nu corespunde celui folosit de masina mea de scris din acel an – Olivetti, lettera 32. Nu corespunde nici corpului de litera folosit de o alta masina de scris a mea – Panasonic.
        2. Corpul de litera al scrisorii aflate la CNSAS este identic cu cel al raportului introductiv facut de ofiter catre superiorii sai – “Postul de radio ‘Europa libera’ a difuzat, in cadrul emisiunii ‘Actualitatea romaneasca’….”
        3. Numele proprii din scrisoare sunt dactilografiate integral in litere capitale – EUGEN IONESCU, MIRCEA ELIADE, EMIL CIORAN, HERTA, MACEDONSKI, GEZA etc. Este exact cum apar toate numele proprii in documentele elaborate de Securitate. Eu nu folosesc o asemenea scriere.
        4. Sunt prea multe virgule aflate in locuri nepotrivite pentru ca documentul sa fie o fotocopie a scrisorii mele.
        5. Cred ca in locul acelui “Macar unul dintre voi ati fi putut raminne cindva in strainatate” eu as fi optat pentru “Macar unul dintre voi ar fi putut ramine….”

        Amuzant:

        In raportul ce insoteste transcrierea scrisorii, ofiterul scrie “o asa-zisa ‘scrisoare deschisa…’ “ Exact cum alt (sau acelasi) ofiter caracteriza scrisoarea trimisa de Geza Szocs, Karoly Kiraly si eu Organizatiei Natiunilor Unite in 1985 prin care denuntam tratamentul aplicat de Ceausescu si ai lui minoritatii maghiare din Romania si ceream ONU infiintarea unei comisii care sa se ocupe de felul in care sunt respectate drepturile minoritatilor in lume. Si raportul ce insotea transcrierea acelei scrisori se referee la scrisoare ca la “o asa-zisa scrisoare”. Semn ca ofiterul fie nu avea proprietatea termenilor folositi, fie nega existenta unei scrisori pe care, in transcriere dupa textul difuzat de radio Europa libera, o punea la dispozitia superiorilor sai!?!

        Banuiesc ca si azi se lucreaza cam la fel!?!

        Apreciat de 2 persoane

      • Liviu Antonesei zice:
        2 februarie 2020 la 7:08

        Mulțumec frumos pentru precizări, măcar eliminăm ipoteza unei turnătorii, tot e ceva. Tot ce nu convenea Secu și regimului în general era însoțit de așa-zisa, așa-zidul. Nici disidentul nu era disident, ci așa-sizul….

        Apreciat de 1 persoană

  2. Radu Mârza zice:
    31 ianuarie 2020 la 8:53

    Uf, ce istorie! Mulțumim că ați publicat scrisoarea!

    Apreciat de 3 persoane

  3. Dana (Mara) zice:
    31 ianuarie 2020 la 8:56

    Impresionant si veritabil document istoric. Isi poate gasi un loc onorabil de prezentare intr-un viitor muzeu al ororilor comunismului care se tot pritoceste dar nu se mai finalizeaza. Daca as fi custodele unui astfel de muzeu as mari si as afisa aceasta scrisoare document la loc de cinste. O reverenta celor care au avut curajul sa se opuna regimului, sa fie demni si normali in fond, pentru ca aberatia era in partea celor care incurajau regimul comunist.

    Apreciat de 2 persoane

  4. Neamtu tiganu zice:
    31 ianuarie 2020 la 9:24

    Tare mi-e dor de nea Dorin!

    Apreciat de 1 persoană

  5. vasilegogea zice:
    1 februarie 2020 la 7:37

    „Solidaritatea nu se declară, se dovedește” – o „lecție de viață” pe care Dorin Tudoran nu doar a „predat-o”, ci a trăit-o exemplar.
    Admirație și gratitudine!

    Apreciat de 3 persoane

Comentariile sunt închise.