Înainte de a posta poemul, vreau să spun cîteva vorbe despre dramaturgul Orlando Balaș, căruia i-am citit acum vreun an o carte cu piese, iar acum tocmai am revenit de la spectacolul-lectură, cu piesa sa Triumful binelui, montată de Ion Sapdaru la Sala Cub a Naționalului de aici. Mi-a plăcut foarte mult această distopie situată în Federația Europeană pe la 2150, la vreo 50 de ani de cînd nu se mai născuseră copii pe cale naturală, aceștia fiind furnizați doritorilor de corporația BioTech. Nu, nu divulg nimic, impotantă este desfășurarea procesului deschis unui cetățean care a văzut pe malul unui lac un copil născut pe cale naturală. Distribuția excelentă: Radu Rominceanu, Anne Marie Chertic, Dumitru Năstrușnocu, Oana Sandu. Video: Cristi Bortoș. Mie mi-a plăcut, dar eu pot fi subiectiv. Nu și sala, arhiplină, care a aplaudat minute în șir, rechemîndu-i pe scenă. Cred că primirea va conta în eventuala selecție a piesei pentru repertoriu, dar decisivă va fi decizia juriului, care va alege o singură piesă din cele șase citite la Lecturi la Cub. Eu îi țin pumnii. Voi ilustra cu afișul…
𝙤𝙙𝙖̆ 𝙞̂𝙣 𝙢𝙚𝙩𝙧𝙪 𝙩𝙧𝙖𝙙𝙞𝙩̦𝙞𝙤𝙣𝙖𝙡
cînd el se întoarce
ostenit de la muncă
ea îl întîmpină
ca o soție bună
robace & submisă
cu cookie și ceai
de mătase de porumb
el îi mulțumește zîmbind
netezindu-i tandru năframa
apoi se așază pe scăunelul
din fața cuptorului
ea îi trage ciubotele
îi desfășoară duios obielele
din care se înalță
damf de ceapă și metafore
și se rostogolesc pe dușumea
mărgăritare
pe care ea le adună
cu rîvnă și
cu capul plecat
@ntonesei's blog 
niciun comentariu? toata lumea derutata? foarte bine, asa si trebuie
poezia asta nu este scrisa pentru ca autorul a vrut sa isi spuna un pdv, ci fix pentru a vedea ca nu stim ”de care parte” a scliseului suntem, cu ce mentalitate citim
de partea moderna sau de cea conservatoare. mizeaza pe scena si ne serveste na calda si una rece cu mare siguranta de sine. jos palaria pentru o asa cunstructie
o scena detestata de modernisti, in care se recunoste pozitia submisiva a femeii care culege cu ravna margaritare – un fapt aplaudat de conservatori – cu capul plecat. o fi bine, o fi rusinos?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
oricum, o poezie de trecere spre altceva clarificator.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc pentru lectură!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da, e o lectură foarte bună, Cameșia mereu atentă la text și subtext.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
***// la ce-i bună o criză
te face să simți că trăiești cu adevărat
dincolo de inerții
șabloane
de exemplu când cu o anumită sumă de bani ești obligat să cumperi mai puține
și-atunci stabilești
prin exersarea discernământului
ce ordine de prioritate au bunurile și serviciile necesare
la ce renunți
ca să îți poți asigura subzistența
te gândești la sănătate
la ce mănânci
și așa mai departe
foarte bună orice criză
oportunitate
exact ca-n reclamă
mai flexibilizezi neuronii
o consultare suplimentară a scării de valori
un dialog sincer cu propria interioritate
îți pui sufletul pe tavă
mintea la contribuție
și decizi
tu singur îți faci viața
infern sau paradis
cu toate că pe pământ mai realist este purgatoriul cu trei-patru intrări și ieșiri
ca la concertele în aer liber
ApreciazăApreciat de 1 persoană
A republicat asta pe Orlando Balaş.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Mulțumiri! A fost ca o trezire din amorțeală vremii!
ApreciazăApreciat de 1 persoană