Dorin Tudoran – Hannah Arendt și nepoții ei din flori


Dorin Tudoran despre un caz halucinant de plagiat. Nu am ce comenta, dar niște întrebări se impun pînă la urmă – ce spun despre această poveste instituțiile peste care cazul aruncă o mare rușine? Mă refer la Universitate și la postul de radio Europa Liberă Moldova. Și ce spun protectorii impricinatului?

Hannah Arendt și nepoții ei din flori

Numele Hannah Arendt nu cheamă în minte doar termeni precum totalitarism, dictatură, condiție umană etc. Este asociat și cu ideile de cinste profesională, integritate și nu puține altele.

Se întâmplă că, atunci când vor să bată recorduri ale ipocriziei, tocmai figuri moral-șubrezele, întreabă cu un fals patetism „Ce-ar zice Hannah Arendt?” ba de una, ba de alta.

Numai că Hannah Arendt are bunul obicei de-a nu se implica în asemenea hârjoneli în care vor s-o atragă, spre a le asigura niscaiva sprijin moral, acești nepoți din flori.

Plagiatul la români pare să treacă din generație în generație ca un simbol al continuității într-ale imposturii și ca o stranie garanție că arta furtișagului nu piere cu una, cu două.

Foarte atenți la neregulile altora, acuzând energic „haiduceala” practicată de adversari ideologici, unii devin de o mărinimie ieșită din comun când e vorba de prăduirile săvârșite de ai lor.

Fie tac diplomatic, fie trag un profund pui de somn academic, fie, de ce nu, contrapun probelor irefutabile sofisme de două paralele, mă rog, recurg la orice, doar-doar lucrurile se uită. Și cu multe, chiar asta se întâmplă. Sunt uitate.

Dl Marius Stan, Director de Cercetare în cadrul Centrului de Cercetare a Totalitarismelor „Hannah Arendt” din cadrul Universității București, a fost prins cu un plagiat consistent depistat în New Eastern Europe, publicație bilunară editatăde Jan Nowak-Jeziorański College of Eastern Europe din Wrocław.

Nu este și plagiatul o formă de totalitarism căreia i se mai spune și „luatul cu japca”? Nu este și plagiatul un semn de condiție umană ușurel alterată?

E drept că Hannah Arendt a detestat totalitarismele, dar ar fi o exagerare să credem că, în schimb, s-a dat în vânt după democrațiile de tip ciordeală: „Ce-i al meu e al meu.  Ce-i al tău e tot al meu.”

Se pare că prins cu fofârlica, plagiatorul s-ar fi apărat afirmând că, după ce a terminat de scris, a supus textul „său” controlului unui software care detectează plagiatele. Ar fi primit pe telefonul mobil mesajul: „Ești curat ca lacrima! Dă-i-nainte!” Glumesc, firește.

Totuși, de ce are nevoie un om cinstit să-și verifice producția folosind un software, dacă știe că textul îi aparține? Este o întrebare la care nici măcar Hannah Arendt nu ar ști ce să răspundă, de rușinea nepoților ei din flori.

Iată și punctul de vedere al editorului care invalidează explicația dlui Stan:

Editor’s note: Parts of this interview were found to have been lifted (in some cases nearly word-for-word) from an article published nearly 20 years earlier. The interviewee did not cite the article, but we are adding its full citation in the footnote for further reference and to give credit to the original author. We apologize for the oversight. Cited article and for further reference:[1] Hall, Richard Andrew. “Theories of collective action and revolution: evidence from the Romanian transition of December 1989.” Europe-Asia Studies 52.6 (2000): 1069-1093.

Mai încape vreo îndoială că, dacă dl Richard Andrew Hall este „the original author”, dl Marius Stan este originalul manglitor?

Cineva i-ar face un bine dlui Stan, dacă i-ar sugera cum poate evita (firește, dacă asta îl interesează) furtul intelectual. Ar putea începe de aici:  https://davidsonwriter.davidson.edu/uncategorized/avoiding-plagiarism/ unde câteva exemple sunt lucrate pe texte ale Hannah-ei Arendt.

Ce li s-ar putea spune celor care l-au numit în funcție și Coordonatorului Onorific al Centrului? Sau, hai să cad și eu în păcatul incriminat mai sus: „Ce-ar zice Hannah Arendt?”

Cu un Coordonator Onorific amendat de Colegiul Național pentru Combaterea Discriminării și cu un Director de Cercetare care se pretează la furt intelectual, Centrul de Cercetare a Totalitarismelor „Hannah Arendt” este pe cale de a-și consolida o reputație dintre cele mai sulfuroase.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Dorin Tudoran – Hannah Arendt și nepoții ei din flori

  1. Pingback: Dorin Tudoran – Hannah Arendt și nepoții ei din flori – Asociația Jurnaliștilor Români de Pretutindeni

  2. eduardantoniu zice:

    ‘democrațiile de tip ciordeală: “Ce-i al meu e al meu. Ce-i al tău e tot al meu.” ‘ – cam asa a fost la noi in istorie. Cam astia suntem.

    Fiindu’mi necunoscut numele, m’am documentat. Initial am gasit doar un fizician de 60 ani care a mai fost si actor de serial american – si un fost fotbalist hunedorean de 64 ani ajuns presedinte de club la Ploiesti/Galati parca si ulterior si politician. C’asa’i in tenis …cu piciorul.

    In cele din urma insa am dat de asta de mai jos, abia acum inteleg tot, asa ca o las si eu aici poate mai e de folos. Cand vad in lista de articole subiecte care includ nume de pilda ca Jack Kerouac si Arvo Part ma intreb atunci ce mai urmeaza.

    https://moldova.europalibera.org/author/marius-stan/-_-_q_

    Apreciat de 1 persoană

  3. ontelusdangabriel zice:

    ***

    Apreciat de 1 persoană

  4. Scepticus Scepticus zice:

    Dsca nu ma înșel domnul Stan era, sau este încă, unul din locotenentii (sau orfonantele) profesorului Girueta.

    Apreciat de 1 persoană

  5. floriniaru zice:

    Hă hă hă, umbrela principiilor e cea mai bună ascunzătoare!

    Apreciat de 1 persoană

    • Absolut, Florin!

      Apreciază

    • Nu-mi spuneti ca se mai poate face ceva cu sau pentru anumiti oameni.

      Dupa ei, a semnala un plagiat comis de Victor Ponta este un act de responsabilitate profesionala, daca nu chiar unul patriotic.

      In schimb, a semnala – prin preluarea unei informatii deja publice – un plagiat comis de colaboratorul unui universitar este o delatiune, un semn al prezentei „impulsurilor si actiunilor ticaloase, abjecte, criminale.”

      Iar o nedelatiune este o pilda din literatura religioasa care a navalit, tam-nisam, peste deontologia sui generis a profesorului.

      Daca cineva poate proba ca informatia preluata de mine si folosita in acest text este neadevarata, sunt gata sa ma alatur celor care vor dori sa condamne pe cei care au postat-o pe situl revistei poloneze.

      Si mai sunt gata sa-mi torn o caldare de cenusa in/pe cap.

      Daca informatia preluata de mine este corecta, ii invit pe deontologii lui peste prajit sa-si toarne singuri in/pe cap o caldare plina ochi cu ce mananca, fiindca eu de caldari cu asemenea continut ma tin la distanta.

      Vladimir Tismaneanu
      stSpo3nhsoSrede  ·
      Despre nedelatiune ca forma activa de rezistenta impotriva impulsurilor si actiunilor ticaloase, abjecte, criminale. Pilda magilor si nepilda lui Irod: “Purtarea magilor, in schimb, care-i un act de nedelatiune, propune pilda cea buna. Ei nu se duc sa-l incunostinteze pe Irod, asa cum fusesera solicitati sa faca (pasamite pentru ca regele sa poata merge sa se inchine si el Nou-Nascutului), ei refuza sa joace rolul de informatori (adica de turnatori) si-si cata de drum, in vreme ce, cu buzele umflate, pacalitul Irod turbeaza de manie si ingalbeneste de ciuda”. (p. 174)

      Apreciat de 2 persoane

  6. rameau zice:

    Eu nu as difuza la tot poporul flamand de barfe un text lezant unei persoane care nu are drept la replica. AG

    Apreciază

    • Dorin Tudoran zice:

      Cine si de ce nu are drept la replica?
      Daca va ganditi cumva la dl Marius Stan, Domnia sa poate raspunde Notei Editorului revistei care mentioneaza limpede ca dl Stan se afla in culpa. Daca nu se afla, nimeni nu~l poate impiedica pe dl Stan sa probeze ca revista se afla in eroare. Si daca o va face, voi semnala imediat ca revista s-a inselat.

      Apreciat de 2 persoane

Comentariile sunt închise.