William Shakespeare: Sonetul XXXI


S-a încheiat ieri lungul șir al sărbătorilor de iarnă. Vom ieși din ele tot sărbătorește, cu un nou poem de Shakespeare, în traducerea inspirată a poetului Adrian Vasiliu…





Sonetul XXXI

Thy bosom is endearèd with all hearts





Inima ta-i de alte inimi plină

Pe care moarte eu le-am bănuit;

În ea domnește dragostea deplină,

Și-s  prieteni presupuși că au murit.

Dar câte lacrimi sfinte și amare

Au curs din ochii mei îndurerați

Pentru cei morți, care acum se pare

Că sunt de fapt în tine strămutați.

Tu ești mormânt iubirii încă vie,

De foștii mei iubiți devoratoare,

Care-ți dădură părți din mine ție.

Ele acum sunt numai ale tale.

Pe foștii mei iubiți îi văd în tine,

Iar tu, prin ei, mă ai în întregime.





Traducerea: Adrian Vasiliu

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la William Shakespeare: Sonetul XXXI

  1. Anonim zice:

    mereu aceiaşi rotunzime a poemului…
    Excelent!

    mfloarea

    Apreciat de 1 persoană

  2. Gabriel Chiriac zice:

    Super!

    Apreciat de 1 persoană

  3. Costel Drejoi zice:

    Felicitări!

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.