Dorin Spineanu: Ultimul poem


Nu cred că între ianuarie 1990, cînd și-a distrus cele 5 – 6 volume în manuscris, și textul pe care îl reiau acum, Dorin nu a mai scris poeme. Oricum, eu nu am văzut altele. Chiar dacă avea să mai trăiască vreun an, e limpede că are un indiscutabil aer testamentar…

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Dorin Spineanu: Ultimul poem

  1. eduardantoniu zice:

    Daca pot sa’ntreb aici atunci: ce l’a determinat sa faca asta? La consemnarea initiala nu se mai poate comenta, cred, asa ca eu confirm atunci tot aici: Ica e sora lui mai mica, Silvia, mai mare cu vreo 4 ani ca mine, cred, absolventa cred ca tot la Garabet cand eu eram tot acolo abia printr’a opta cred. Cu Dorin inca mai bateam si pe atunci tot acolo mingea, sau in Codrescu, pe unde stateau atunci (Dorin s’a nascut de fapt la Timisoara – si si blocurile alea erau pline si ele si de militari mutati cu familii cu tot dintr’o garnizoana in alta, asa ca Silvia s’a nascut la Iasi cred), ori in prima jumatate a anilor ’80 in spate la Pedagogic de atunci. Cand am inceput io prima mea slujba, la Tehnoton, in toamna ’85, Silvia era deja acolo, inginer mecanic, urmand insa a pleca in concediu de maternitate. Asa ca am mai infruntat atunci si cu Silviu, inginer electronist, care lucra in alt atelier – si transportul in comun de acolo pana la locurile fiecaruia. Daca eventual mai prindeam si cate un loc de stat, atunci ne mai dadeam curaj si mai scoteam si cate o carte in conditiile alea, din gentzile de pe atunci. Cum noi iesheam de la munca atunci in jurul orei 16:00 si cu noroc prindeam tramvai astfel, mereu aglomerat, abia in prima jumatate de ora, magazinele se inchideau deja la 17:00 cand noi ajungeam de acolo astfel abia prin Targu Cucului. In atari conditii, acasa era mereu traba de facut, comunistii dadeau deja stingerea la 22:00, asa ca bafta de a mai si citi totusi era mai mult pe tramvai astfel deci. De atunci, din imprejurarile alea, mi’am dat io sama ca el e si om de cultura totodata. Vad asadar ca nu m’am inselat, avand in vedere Editura Polirom si realizarile lor acolo. Si daca mai pot intreba tot aici atunci: cine era Fan-Fan din consemnarea initiala? Multzam, scuze.

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.