Și iată un nou sonet shakespereian în traducerea inspirată a poetului Adrian Vasiliu…
Sonetul XXIV
Mine eye hath played the painter and hath steeled
Ochiul meu pictor, iată, a fixat
Splendoarea ta pe-al inimii tipar.
Trupul meu este rama de-agățat,
Imaginea e-a pictorului har.
Căci doar prin pictor poți privi, firește
Ca să găsești picturii locul ei,
Ce-n magazinul pieptului meu este
Și are drept ferestre ochii tai.
Stând ochi în ochi, ia uite ce-ntâmplare:
Ai mei te-au desenat, iar pentru mine
Ai tăi ferestre-s inimii, prin care
Trage cu ochiul soarele la tine.
Dar ochilor le scapă un atu:
Pictează doar ce văd, sufletul nu.
Traducerea: Adrian Vasiliu
@ntonesei's blog 
O bucurie, de fiecare dată
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Îmi pare bine că vă putem oferi bucurii…
ApreciazăApreciază
Frumos!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă tot gândesc la sonetele citite într-o vacanță de liceu – primisem un volum consistent de autor. Nu prea am asimilat atunci prea mult din sensibilitatea si delicatețea stilului liric shakespeareian – poezia din inconfundabilele-i sonete. Traducerea are o amprentă aparte, e vident! Vă mulțumim frumos, amândurora pentru ofrandă!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Big Will nu e chiar pentru virstele fragede.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Așa este, într un fel: aveam lecturi obligatorii destule *unele plicticoase: Cetatea de foc de M Davidoglu, N. Filimon mi-a plăcut *ediție mai veche la Ciocoiii vechi și noi. Încât Big Will era o adevăvărată simfonie de cuvinte în vacanță… am recitit mai târziu, cu multă aplecare … mi-a deschis fereastra imaginației. Acum, e o frumusețe altfel la CPA, o comunicare prietenoasă, Mulțumiri, profesor LA!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Plăcerea mea…
ApreciazăApreciat de 1 persoană