William Shakespeare: Sonetul XIX


Jata

un nou sonet al Marelui Will în excelenta traspunere românrască a poetului Adrian Vasiliu…





Sonetul XIX

Devouring Time, blunt thou the lion’s paws





Timp lacom, gheara leului tocește-o

Și fă pământul să-și înghită fiii;

De colți, chiar falca tigrului hoțește-o,

Pe phoenixul etern redă-l făcliei;

În zbor, fă anotimpuri bune, rele

Și fă ce vrei, Timp iute de picior,

Cu lumea și cu tot ce-n lume piere,

Doar asta-ți interzic într-adevăr:

Pe frunte lui tu riduri nu trasa,

Nici linii, cu al orelor condei;

Ci lasă-l neatins în goana ta,

Model de frumusețe alor săi.

Chiar rău de faci, iubitul meu, Bătrâne,

În versul meu, tot tânăr va rămâne.





Traducerea: Adrian Vasiliu

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la William Shakespeare: Sonetul XIX

  1. Amalia Achard zice:

    Excelenta traducere, ca de obicei.

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.