C. P. A. – Elsa Dorval Tofan: Vineri, zi scurtă


Am postat acul vreo săptămînă cel mai lung poem, cel care dă titlul volumului Elsei – Afacerile merg bine (Aius, Craiova, 2022. Voi posta azi un alt poem, aproape la fel de lung dar la fel de puternic, dar mai întîi voi posta linkul trecut, ca să subliez continuitatea artei poetice puse în mișcare de autoare…

Vineri, zi scurtă

Câteva împușcături în Chicago,

Toronto, chiar și la Nara (cele

din Africa și Afganistan nu au

importanță).

Bine că nu se întâmplă în oraș, la noi…





copiii nu se mai întorc de la școală

până la urmă nu este atât de tragic

mecanismul este sănătos și simplu

afacerile trebuie să meargă, armele

trebuiesă se vândă. Oamenii vor face

oameni din nou, reproducția merge

mână în mână cu producția de gloanțe

și toată lumea vede în acest aspect

eficiență și productivitate.





Artileria ucraineană răspunde invadatorilor,

(tirurile se aud până la Constanța, devine

Insuportabil pentru turiștii aflați în vacanță),

dar ceea ce se întâmplă nu ne privește pe noi





gurile de metrou la Montreal adăpostesc

tot mai mulți oameni. În funcț ie de stație,

confortul poate fi pasabil sau sporit, (poate

nu și-au dat silința săaibă case ca ale noastre)





directivele zilei de muncă, ca de obicei,

absurde, presiunea, constant mare, o altă

formă de distrugere în masă (tolerabilă).

dar este ultima zi din săptămână!

Până îți vine rândul pui șampania

la rece, dai drumul la spa, profiți

de vremeabună, de vinereascurtă,

r e s t u l este încă suficient de departe…

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la C. P. A. – Elsa Dorval Tofan: Vineri, zi scurtă

  1. Poetry855 zice:

    poem ca un nod de autostrada, cu suspendate cai si altele pe dedesubt
    fluxul cotidian cere atentie maxima, nu mai este timp pentru sentimente.
    totul gri.
    unul rade, altul moare, toate aspectele vietii nu mai spun nimic.
    aceasta precizie de lista sugereaza cinismul in fata mortii care devine un fapt divers.
    ritmul (economic era sa spun, daca nu ar avea si alt sens), apasa si sterge orice urma de gand. ba mai mult, egoismul este si el forma de supravietuire in acest mecanism social rapid.
    ritmul poeziei este si el alert, ca si schimbarea vitezei si graba cotidiana,

    poate unora le-ar parea fara … poezie, totusi, reflectarea, ca in oglinda, creaza emotie si pune pe ganduri, incotro omenirea?

    Apreciat de 2 persoane

  2. elsadorvaltofan zice:

    Multumesc pentru aprecieri. Multumesc frumos!

    Poezia este, fara indoiala, emotie. Este si mesaj, in cazul acestui volum, in mod asumat, s-a dat intaietate mesajului. Dar mecanica lirica nu a fost franata si, cred eu, nici infranta, doar decuplata de la o forma de naivitate pura, prin deplasarea centrului de greutate din zona liricitatii in sens larg, in zona socialului, a politicului prin exacerbarea obsesiei de a observa, de a retine pasajele dintr-o pelicula in derulare haotica, inclusiv ruptura. Durerea, dezorientarea, sanatatea mintala, panica de o parte, indiferenta, continuarea rutinara a unei existente bazata pe violente de toate tipurile, producera de bani tot mai multi fara productie, speculand, consum, vanitate de cealalta parte…despre ce anume sa mai scrii, de ce sa mai scrii…cand insasi esenta umana este intrata in descompunere. Depasindu-se limita tolerantei la suferinta, doua scenarii: pierderea mintii sau deplasarea intr-o lume, fie imaginara, fie a IA in care totul este posibil. Posibil, dar nu real. Ce facem atunci cu realitatea…Ce facem, cu mintile noastre, cu vorbele noastre, cum le adresam, cui?! Mai este loc pentru iubire, in ce forma, pentru adevar…care?!

    Apreciat de 2 persoane

  3. rameau zice:

    Realitatea nu există , este construită de conștiința colectiva la nivel cuantic. Realitatea ne apare cand o cercetam cu senzorii biologici și informația este prelucrată de creier.
    Pisica lui Schrodinger este doar o parte din demonstrație. Genialul sir Penrose a lucrat pe setul de legi cuantice simplificate care guvernează creierul. Dar cel mai bine explică BIOCENTRISMUL – Biocentrism (theory of everything) from Greek: βίος, bios, “life”; si kentron, „centru” – cunoscut și sub numele de univers biocentric – este o teorie propusă în 2007 de către omul de știință american Robert Lanza, care consideră că „biologia este știința centrală care conduce universul, iar înțelegerea celorlalte științe depinde de o înțelegere mai profundă a biologiei”. Lanza consideră că viața și biologia sunt esențiale pentru ființă, realitate și cosmos – conștiința creează universul și nu invers. În timp ce fizica este considerată fundamentală pentru studiul universului, iar chimia fundamentală pentru studiul vieții, Lanza susține că oamenii de știință vor trebui să plaseze biologia înaintea celorlalte științe pentru a produce o „teorie a întregului”. Cred ca Elsa se apropie de această cunoaștere/ conștiință pe care
    vom fi nevoiți sa o acceptăm. Cu alte cuvinte: de secole Biblia e citită greșit. Corect ar fi – La început a fost creat Dumnezeu !

    Apreciat de 3 persoane

  4. Gabriel Chiriac zice:

    Fragilitatea ființei umane, vulnerabilitate, suferință, incertitudine, dar și fragilitatea civilizației noastre – care e muritoare, ca şi oricare alta. O meditație pe mai multe paliere, plină de înțelesuri. Și de speranță, care este acolo și care care mă duce cu gândul la tabloul „Al nouălea val” al pictorului Ivan Aivazovski, simbolistica lui, valurile, lupta, disperarea, dar și soarele care apare la orizont – speranța.

    Apreciat de 2 persoane

Comentariile sunt închise.