Ziua furiei
Dimineața era un cer ca de plumb,
doar unde se îmbrățișau violent norii,
se zăreau franjurii unui gri mai deschis,
am plecat să vedem marea și era furioasă –
lovea cu violență stîncile, răscolea
pietrișul și nisipul de la țărm, rupea alge…
spuma trecea pe sub șezlongurile
de pe o îngustă plajă amenajată
și se cățăra pe zidul gri de protecție…
e adevărat, mîine voi pleca la nord,
dar eu plec, ea va rămîne aici,
unde a fost dintotdeauna. Va fi mereu.
An după an, după an, același spectacol
al furiei sale nemăsurate, poate trebuie
să pricep că nu eu plec, ea mă alungă!
6 – 11 Septembrie 2022, Hersonissos, Iași
@ntonesei's blog 
”spuma trecea pe sub șezlongurile
de pe o îngustă plajă amenajată
și se cățăra pe zidul gri de protecție…”
Într-o poezie de-a mea, eu am comparat această spumă a mării cu un vin spumant. Felicitări pentru poem!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc. E xan un vin ăn apume…
ApreciazăApreciază
Marea nu vrea sa stea prizoniera intr-o amfora sau sticla. Ii place mai bine sorbita de niște poeți seriosi, sau mai bine setosi. Si pentru corectitudine politică, chiar si de niște poetese, un cuvânt ciudat, în contradicție cu însăși corectitudinea politica. Cine scrie poezie e poet, cu sau fără mustăți.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ha, ha, ha!
ApreciazăApreciază
Minunat ti-a ieșit!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulrumesc frumos.
ApreciazăApreciază
Si va cheama, iar, la anul! Mi-a placut mult, mult!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc frumos. Sper din inima sa ma cheme…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
plecarea sau intoarcerea , ca o durere…
marea, simbolul inconstientului…. aici, infricosator, suparat…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da, poate fi asta…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Partir c’est mourir un peu.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Un peu, et un peu, et un peu…
ApreciazăApreciază
Cam așa este, ea alungă!
Dar asta se va verifica mereu, „an dupa an, dupa an”.
ApreciazăApreciază