C. P. A. – Kocsis Francisko: Capăt

E bine să mă uit din cînd în cînd prin folderul Cercului, pot avea surprize foarte plăcute. Acum ceva vreme, am primit de la prietenul nostru Francisko un mic grupaj. Am crezut că am postat toate poemele ți cînd-colo, iată peste ce piatră prețioasă am dat azi! Mașinăria face figuri, strofele au 5, 6, 5 versuri.

Capăt

Să nu crezi la orice stare pe loc că ai ajuns la capăt.

Doar te-ai oprit pentru o clipă. Să strângi o mână,

să priveşti un chip, să contempli o înserare, să cazi pe gânduri

la ce simţi din interior ori ştii că se întâmplă în depărtare,

să asculţi o melodie ori o rugă;

te poate opri în orice clipă

o fantezie la vioară ori o orchestră de certăreţe în piaţă,

un carambol, o expoziţie ori o terasă

de unde simţi venind spre tine aroma ademenitoare

a cafelei proaspăt servite.

Şi alte mii de lucruri, banale ori fanteziste.

Orice te poate opri pentru o clipă,

dar nimic din toate acestea nu reprezintă punctul

în care se întrerupe totul, ceea ce eşti nu are capăt,

în orice ipostază eşti continuare.

Chiar şi după momentul de adio de la soare.