William Shakespeare: Sonetul VI

Am constat că duminicile care încep cu un sonet al Marelui Brit sînt mai bine de sînt mai bune decît celelalte, așa că iată versiunea românească a celui de-al șaselea. Mulțumiri eminentului traducător, poetul Adrian Vasiliu…

Sonetul VI

Then let not winter’s ragged hand deface,

Să nu lași iarna vara să-ți ucidă,

Pân’ ce n-ai distilat ființa ta:

Umple flaconul; forma ta lichidă

Cinstește-o până nu va dispărea.

Nu-i camătă de poți să fericești

Pe cel care urmează a plăti;

Când tu pe tine însuți te prăsești,

De zece ori de-o faci, e și mai și;

De zece ori ai fi mai câștigat

Dacă din tine zece-ai zămisli:

Ce poate  moartea dacă, decedat,

Tu, în posteritate, vei trăi?

Nu fii căpos, ești prea frumos să mori

Și numai viermi să ai moștenitori.

Traducerea: Adrian Vasiliu