Eu sînt Ave (7)

La sfîrșitul săptămînii, am împlinit zece săptămîni, adică două luni și jumătate, și am mai crescut vreo zece centimetri, poate mai mulți, oricum mai am puțin pînă ajung la partea de sus a pervazului. Omul care stă de vorbă cu mine mi-a spus că trebuie să mă pregătesc de schimbarea vasului cu unul mai mare, cu mai mult pămînt. Crenguța de jos e mărișoară, a crescut și cea de sus, au început să mai iasă cîteva.

De unde stau, văd aproape toți copacii din jurul curții interioare create de cele șase blocuri de pe trei laturi ale unui dreptunghi și o parcare. Sînt 14 copaci mari – ulmul amintit, cel mai înalt, un arțar, un ulm mai mic, doi salcîmi, un cireș, un vișin etc. Dar sînt și mai mult de douăzeci de copaci mici, arbuști. Am comunicat mult cu ei de cînd mi-au apărut primele frunze, ei sînt contactele mele directe prin internetul copacilor, iar prin ei, ca prin niște relee, pot intra în internetul la distanță. Așa am aflat multe despre strămoșii mei, despre istoria arborilor, dar și despre pisici, care m-au interesat cînd l-am cunoscut pe Marco. Noi comunicăm prin imagini, prin simboluri, cam cum sînt literele folosite de oameni, prin sunete și infrasunete, dar și prin sentimente. Nu, nu e vorba despre emoticoanele care sugereaza anumite sentimente în internetul oamenilor, ci de sentimente adevărate. De pildă, dacă un copac este agresat și suferă, toți simțim teamă și durere…