C. P. A. – Ștefan Șandru: Alte poeme din „Făt Frumos din patimă”


Am postat nu de mult cîteva poeme din excelentul volum de debut al lui Ștefan Șandtu. Cum anunțam, mai am cîteva ăn rezervă. inclusiv cel care dă titlul volumului, pe care le postez acum.





fantezia iubirii

cândva

amăgit de castitatea speranțelor mele

spuneam povești de adormit iubirea

trezită de intensitatea unui moment

ea și-a cerut tributul

i-am răspuns cu pasiune mută

am rămas alienat

mai am sentimente doar pe hârtie





făt frumos din patimă

am avut un vis coșmaresc

se făcea că în spatele meu s-a trântit ușa casei

în față aveam o lume de-a-ndoselea

pe stradă, pustiu

mă deranja din când în când

vântul cu iz de molimă

zori toxici, lipicioși

se scurg, trag a înserare

câteva felinare stau aplecate

așteaptă un confident

vor să-mi șoptească secrete de noapte

am rămas la povești

târziu

în apartamente, agonizează câte un bec anemic

în spatele ferestrelor, mamele își adorm copiii

le citesc basme schimonisite

-copile, ai fost al acestei lumi

încă de când ți s-a citit  făt frumos din patimă

și visele ți-au devenit ude

dormi…

m-am ciupit

nimic

se pare că astăzi m-am trezit cu fața la realitate




suspin primordial

când am înțeles că nu mă poți iubi

am rescris povestea noastră

de la geneză

dumnezeu a suspinat

și a fost lacrimă

încă de atunci

te plâng pe umărul meu

mortul de sub pat

reeducat de suferință în spiritul tăcerii

ascult liniștea

cu privirea ațintită în lumina becului

pe tavan schițez adesea vise

 memorii șterse

 dimineața

 ceașca de cafea tace

 înnegrită de singurătatea zorilor târzii

până la căderea nopții

pun la cale micul univers cotidian

când becul devine suveran în locul soarelui

cad pe gânduri

neîndrăznind să privesc sub ele

de teama mortului de sub pat


			
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

8 răspunsuri la C. P. A. – Ștefan Șandru: Alte poeme din „Făt Frumos din patimă”

  1. Amalia Achard zice:

    Superbe de la primul la ultimul vers!

    Apreciat de 2 persoane

  2. ontelusdangabriel zice:

    ***// de ce ai uneori senzația că aventura omenească urmează scenariul titanicului
    bijuterie a tehnicii
    scufundată în urma ciocnirii cu un aisberg
    și nu trebuie să cauți o cauză
    o explicație
    desfășurarea istorică invită
    prin toate ale sale
    la o asemenea înțelegere
    iar dacă omul singur
    vrea sau nu
    se resemnează în fața sfârșitului
    fie provizoriu acest sfârșit
    umanitatea
    ca grup al grupurilor
    nu e setată pentru o asemenea perspectivă
    gândind la colonizarea altor spații cosmice
    la reversibilitatea îmbătrânirii
    la eradicarea bolilor
    și niciun om
    singur fiind
    nu are cum transfera mentalul său
    acceptând ceea ce nu se poate închipui până la capăt
    acestui grup al grupurilor
    umanitatea miliardelor de oameni
    aici este o ruptură
    tragică precum toate rupturile
    între individ și colectivitate
    mai mult
    individului îi sunt induse forme ale culpabilizării
    considerându-se
    obiectiv
    că mai mulți au întotdeauna dreptate în fața unuia singur
    ceea ce
    la o rece judecată
    e pur și simplu neadevărat
    dar nu contează
    întotdeauna
    ți se susură în urechi
    mai mulți au dreptate în fața unuia singur
    fascinantă povestea cea adevărată a titanicului

    Apreciat de 1 persoană

  3. Poetry855 zice:

    Asa cum am scris si in prefata acestui volum de deut al lui Stefan, consider ca ca poezia lui Stefan are un ”timbru” original, nou, neincadrabil.
    cand a venit Stefan cu manuscrisul la mine, ”doar pentru o parere”, ne=am uitat pe cateva texte si i-am discutat desre cateva mici amanunte, spunandu-i sa continue singur sa priveasca textele si sa le analizeze. a fost n prim test, cand ne-am revazut, am apreciat inteligenta cu care a stiut exact ce are de facut si mi-am spus da, acesta este un poet. doar o minte dedicata poeziei ar fi inteles asa de bine
    dar el nu voia sa scoata volum considerand ca nu are suficiente poeme. totusi, orice ar fi adaugat dupa scrierea anterioara, s-ar fi observat, asa ca am reusit sa il conving a publice
    si bine am facut, volumul de debut este o propuner, o invitatie, nu cred ca are sens sa fie o caramida. astfel, acest poet minunat a debutat, spre marea noastra bucurie.
    sunt convinsa ca va ramane un poet remarcabil, pentru ca are ce spune si mai ales stie cum.
    inca o data, felicitari, Stefan!!!

    Apreciat de 1 persoană

    • Foarte bine că l-ai convins. Debutul e rotund si venit la vreme. Întîrzoerea blochează, sănt pățit, chiar dacă nu eu l-am amînat pe al meu…

      Apreciat de 2 persoane

      • Poetry855 zice:

        da, tin minte povestea, cam trista, dar uite ca nu te-a blocat, si azi esti unul dintre cei mai importanti poeti

        nici eu nu am avut debut ))))))))))))) m-am autogenzurat pana era sa nu mai public nimic, tot patitul e priceput, nu am vrut sa repete Stefan, azi nu mai sunt restrictiile si conditionarile din trecut, cele traite si de tine, cu ampitat volume, etc

        mai ales ca la el nu este nici o joaca de imagini, nici poezie narativa, cum se scrie acum.

        imi place ca tu promovezi poeti tineri valorosi, i-am citit aici pe blog si m-am bucurat, 🙂

        Apreciază

  4. Poetry855 zice:

    poezia care da titlul volumului,
    finalul
    trecerea de la adolescenta la tineretea matura, socul trecerii de la gandirea magica la realitate, care, pare in prima instanta cosmareasca, fiind sub privirea puritatii pe cale sa se transforme.
    cartea prinde acest moment al trecerii, uimirii, spaimei dar si a curiozitatii
    pentru ca in prim moment, e greu de gestionat, poezia acestui moment, face volumul viu, efervescent, drama este tragica pe alocuri,
    dar sunt inca si momente de inocenta, de puritate, c lumina care joaca si sparge umbrs

    Apreciat de 1 persoană

  5. ontelusdangabriel zice:

    ***// deconstrucția prin digital
    narațiunea pierde masiv din semnificații
    schematizându-se
    orice descriere pălește în fața imaginilor
    statice sau în mișcare
    deși manipularea astfel mediată e încă mai eficientă decât în varianta tradițională
    amestec indiscernabil între subiectivitate și argumentare
    întrețesute
    deși teoretic sunt incompatibile
    accesibilitatea lucrurilor căutate induce promisiunea falsă a deplinei înțelegeri
    lipsesc piese importante
    dar lejeritatea de principiu începe să le considere facultative
    sau oricum substituibile
    abstractizarea minții pierde din aura predigitală
    lucrurile putând merge până la
    abandonarea gândirii logice
    a luării realului pe cont propriu
    pentru verificarea unor ipoteze cel puțin discutabile
    când nu de-a dreptul false
    pe scurt
    câștigi cantitate
    și diversitate
    pierzi dimensiunea aprofundării
    te poți bucura
    dacă ai lecțiile bine făcute în predigital
    de intervenția unor avertizori de verosimilitate și adevăr problematic
    însă riscul unei superficialități încă mai grave decât înainte
    subzistă
    dar totuși este bine și vara călduroasă

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.