Dorin Tudoran: Speranțe și îngrijorări

Publicat pe 17 iunie 2022 de Liviu Antonesei

Dorin ne propune azi o cronică la o carte ceva mai veche a unui diplomat american, dar din care încă putem afla o mulțime de lucruri despre Rusia, cea eternă, y compris URSS, dar și cea mai din zilele noastre. Esențială este și introducerea atașată de Dorin reeditării, din ea aflăm lucruri importante despre prezentul nostru, de pildă despre pachetul de legi securiste, inițiat de instituții care nu au drept de inițiativî legislativă, pe care încearcă să-l strrcoare pe ușa din dos, și care ar pune complet pe butuci aproximativa noastră democrație… Lectură cu folos, despre plăcere e mai greu de vorbit.

https://www.tudoran.net/post/speran%C8%9Be-%C8%99i-%C3%AEngrijor%C4%83ri

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

13 răspunsuri la Dorin Tudoran: Speranțe și îngrijorări

  1. eduardantoniu zice:
    17 iunie 2022 la 14:39

    Oare Dorin Tudoran a gandit titlul in engleza? „Hopes and Fears”? Pe la finele anilor ’80, fuzionau doua grupuri experimentale din astea de RIO (Rock in Opposition), Henry Cow, respectiv Slap Happy, sub numele de Art Bears. Asa titlu avea albumul lor de debut, iar citit iese mishto, Art Bears Hopes and Fears, Arta poarta (deci nu Urshii artei) sperante si ingrijorari (sau, ma rog, fiori). Dar pe coperta albumului e explicat faptul ca titlul e preluat din Lucian din Samosata, un dialog celest parca intre Hermes (Mercur) si Apollo (Phoebus): „Ii vezi pe Pamant? – Da – Si ce vezi acolo? – Hopes and fears”.

    Apreciat de 2 persoane

    • Liviu Antonesei zice:
      17 iunie 2022 la 14:47

      Probanilitatea mai mare este ca Dorin să se fi gîndit la Lucian, deși cum știi le are și cu muzica. Pote ne lămurește

      Apreciat de 1 persoană

      • Dorin Tudoran zice:
        17 iunie 2022 la 15:00

        Sincer să fiu, nu m-am gândit nici la Art Bears (Hopes and Fears), nici la Lucian din Samosata. M-am gândit doar la situația de azi din România și America, la ce ar putea duce la un parteneriat eficient și echitabil, dar și la politicile interne care pot decredibiliza politicile externe…

        Apreciat de 4 persoane

      • Liviu Antonesei zice:
        17 iunie 2022 la 15:02

        Merci, Dorin. Prima dară, așa am vrut să spun și eu, apoi m-am gîndit la atracția față de clasici a generațiilor noastre…

        Apreciat de 2 persoane

      • eduardantoniu zice:
        17 iunie 2022 la 15:09

        Multzam si scuze, trebuia sa scriu de fapt „la finele anilor ’70”. Anul exact de aparitie a albumului era 1978, asa ca am ramas cu ultima cifra in minte, la transcris gandul de impartasit.

        Apreciat de 1 persoană

  2. ontelusdangabriel zice:
    17 iunie 2022 la 14:55

    ***// probleme care nu e cazul să fie rezolvate
    fie și pentru că soluția poate fi încă mai problematică
    gânduri neduse la capăt
    și emoții nemaiîncercate
    în după-amieze ploioase
    alergie la cuvinte cu o anumită rezonanță
    fiindcă există încercări ce eșuează
    programatic
    tocmai ca reușitele să strălucească în plinătatea lor
    durate serbând bucuria
    viul
    apoi picăturile de ploaie
    indiferente la
    însă ritmurile diferite
    descriind iar nu explicând
    aproape nimic nu se poate explica
    ceea nu diminuează
    ba dimpotrivă
    mintea
    ale cărei cărăușii asezonează cărăbușii
    cum apreciezi
    și micile goluri
    rosturile de dilatație ale șinelor
    în mare toate zvârcolirile
    despre care
    fără nicio marcă a expresivității faciale
    îți spui că sunt
    probleme care nu e cazul să fie rezolvate

    Apreciază

  3. Virgil zice:
    17 iunie 2022 la 16:21

    2 paragrafe din acest articol mi-a facut pielea gaina

    La Washington, tentativa – deocamdată eșuată – a președintelui Joe Biden de a înființa o structură amintind de orwellianul Minister al Adevărului dovedește, o dată în plus, că actuala administrație nu este doar de o incompetență crasă, ci și prizoniera unui extremism de mare agresivitate.

    La numai 22 de ani, o studentă din Saratov este arestată și trimisă la Vorkuta. Încă exuberantă, povestește incontinuu despre părinții ei. Într-o zi, primește o scrisoare de la tatăl ei: „Am aflat de curând că ești cu adevărat un dușman al poporului, unul din acei care se amestecă și stă în cale. Nu pot să-mi iert că nu am descoperit asta încă de când erai un copil. Dupa toate cele pe care le-am aflat acum, nu poți să te mai aștepți la scrisori ori la vreun sprijin din parte-mi. P. Ivanov”. Urmarea? A doua zi, fata s-a spânzurat.

    Sa stiti ca am vazut si auzit despre abordari similare si in vremurile noastra . Ideologia neo-marxista spala pe creier multi oameni de la care (datorita educatieie) ai alte asteptari

    Apreciat de 1 persoană

  4. Scepticus Scepticus zice:
    17 iunie 2022 la 23:34

    Interesante impresii de călătorie. Eu cred ca Panait Istrati a văzut si descris esența cu 65 ani înainte, și nu din postura caldurica de diplomat, ci de mare dezamăgit.
    A avut insa taria de caracter si curajul de a recunoaște ca flacara spre care se îndreptase nu-l va încălzi, ci-l va arde.
    Alina Mungiu are și ea niște pagini f interesante despre vizita în URSS apoi Ucraina si Rusia anilor 1990 și 2000.

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.