Iar eu sînt Marco (2)

Am citit și ultima postare a noului nostru colocatar. Mi-a plăcut că e prietenos și că a înțeles că eu am o foarte mare vechime în locuința omului care stă de vorbă cu noi. Cînd îl zăresc, dacă omul mă lasă să intru în cameră odată cu el, îi fac semne de prietenie cu coada sau lăbuța, de la distanță desigur. El mișcă încet din frunze, ceea ce ar putea fi un răspuns la semnele mele, încă nu știu foarte bine limba lui. Omul care stă de vorbă cu noi a spus că am înțeles bine. Cînd va fi mare și voi putea sta mai mult în camera lui, poate vom sta mai mult de vorbă. Uf, mai sînt și florile, dar poate omul le găsește un alt loc…

•