Sorin Antohi: Din nou despre Eliade și Culianu (I, II)


În două numere succesive din Observator cultural, Sorin Antohi a publicat un amplu text despre ecuația Eliade – Culiana în întreaga sa durată și complexitate. Cei interesați de cei doi remarcabili cărturari și scriitori ar trebui să-l citească neapărat…

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Sorin Antohi: Din nou despre Eliade și Culianu (I, II)

  1. ontelusdangabriel zice:

    ***// valoarea adăugată
    misterul cel mai mare al realului
    viul nu e reductibil la anorganic
    apare ceva în plus
    care este și al contextului inițial
    nereproductibil întocmai ulterior
    deci unicitate
    apoi
    conștiența nu poate fi redusă la proprietățile viului
    oglindirea a ceea ce e real
    ceva tainic
    inexplicabil exclusiv prin niște condiții de mediu natural
    cu atât mai puțin prin fenomene & procese din neviu
    și
    la urmă
    conștiința nu se suprapune conștienței
    iau seama de mine și de lume în chip responsabil
    treaba asta nu se poate deduce din simpla reflecție
    mereu apare ceva
    o valoare adăugată
    misterioasă
    la granița dintre material și imaterial
    pe aceia care nu se pot desprinde de cantitativ
    îi îndemn să mediteze la probabilitatea complexităților derivate din numere mari
    milioane
    miliarde
    mii de miliarde
    deși nicio analogie nu explică nimic până la sfârșit
    echilibrele existente
    deși fragile
    sunt de fapt minuni
    pentru că distanța de la părțile componente până la funcționarea efectivă a ansamblului este cosmică
    nevoia de simplu ar fi impus stabilitatea rigidă a câtorva elemente
    te uiți cu mijloacele minții la real și te cuprinde
    pe rând
    uimirea
    frustrarea
    disperarea
    încântarea
    indiferența
    și altele
    complexitatea pe care o tot descoperi
    peste tot
    halucinantă
    incredibilă
    cunoașterea se transformă în poezie
    pentru că este cu adevărat inepuizabilă

    Apreciat de 2 persoane

  2. Mihai zice:

    Sunt fericit că mi-am trăit adolescența în ”mahalaua celestă Țicău” pe lângă casele lui Ion Creangă, Mihai Ursachi, Ioan Petru și Tereza Culianu și Dan Petrescu.
    Îmi pare rău că personajul cult Ioan Petru Culianu nu și-a împlinit dorința de a scrie un eseu despre poetul care l-a tulburat, Dan Laurențiu, care aparținea sufletește aceluiași teluric cartier.

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.