Rîdem cu Kyre!


Ceea ce, de altfel n-am mai făcut de multă vreme. În ce privește rîxul cu Kyre, știm cu toții cum stau lucrurile!

O PROFEȚIE ÎMPLINITĂ

          „To fulfill the profecy” – cum ar zice latinul – se cer trei pași.

          Primul pas – o călătorie înapoi în timp (și nu numai)

          În vremile noastre, la Yorkul Nou din America trăia un tânăr italian pe nume Fulfilio.

          Cum-necum, din oficiu, fără ca Fulfilio să fie întrebat, și ținându-se cont de toate împrejurările (printre care și de originea lui etnică), Fulfilio a fost transportat cu forță înapoi în timp și lateral în spațiu.

          Așa a ajuns Fulfilio lângă Roma, în anul 80 înaintea erei noastre.

          Era vară.

          Fulfilio era bizar îmbrăcat (pentru acel loc și acel timp).

          Așa se face că a fost imediat luat la ochi de o patrulă.

          Fulfilio nu avea acte corespunzătoare (pentru acel loc și acel timp).

          Așa că patrula l-a pus în lanțuri (denumirea din epocă pentru arestul preventiv).

          Întrebat cum se numește, patrula a înțeles altceva:

          – Fulfilium.

          Fulfilium a fost vândut ca sclav în Egipt, unde un bogătan milostiv l-a eliberat și i-a dat un bilet pe un vapor ca să fugă în Geția. Asta era o țară care, în acel timp, nu avea tratat de extrădare cu Roma.

          Așa că Fulfilium a ajuns în Geția, a trecut munții și i s-a pus numele Fulfilă.

          Fulfilă nu a reușit niciodată să vorbească prea bine limba getă.

          În loc de „nu”, el zicea „neu”.

          De aceea, când zicea „De ce nu?”, Fulfilă pronunța „De ce neu?”.

          După o vreme, geții s-au ofticat și au început să îl îngâne. Când Fulfilă zicea „De ce neu?”, geții îl îngânau și ziceau și ei „De ce neu?”.

          Și uite așa.

          Pasul 2 – Vasile

          Vasile era gângav. Nu că zicea el g-g-g-g, ci zicea „f” în loc de „v”.

          Fasile.

          Fasile afea o nefastă. Înainte să aifă o nefastă, Fasile fisa să aibă una.

          Când era mic, Fasile foia să făslească pe un faporaș.

          Când fenea unchiul să îl fadă, nu fenea cu mână goală și Fasile întotdeauna primea câte cefa.

          În aceste condiții, toți râdeau de el (mai puțin unchiul).

          Fai-fai-fai! Fezi cât e de greu să treci așa prin fiață?

          Pasul 3 – Profeția împlinită

          La nașterea lu’ micul Vova, ursitoarele i-au menit numai de bine și noroace.

          Chiar și a treia ursitoare i-a menit numai de bine și noroace, dar cu o avertizare: să facă bine Vova să se ferească de aspirină, pentru că altfel o să moară înecat cu aspirină.

          Zis și făcut. Toată viețișoara lui, Vova s-a ferit de aspirină.

          Într-o zi, Vova se dădea cu bicicleta.

          Era aceeași combinația astrală ca ziua în care geții au început să îl îngâne pe Fulfilă.

          Ba era chiar fix aceeași combinație astrală ca în ziua în care Fasile și-a luat nefastă.

          Și cum se dădea el așa cu bicicleta, a sărit peste bordură, a căzut cu nasul într-o baltă mică și a murit.

          Păi cum!? Nu trebuia să moară înecat cu aspirină?

          Ba da. Era o baltă de aspirină.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.