Viorel Ilișoi: Viața literară pe Bahlui, Editura Gri, 2022


Viorel Ilișoi: Viața literară pe Bahlui, Editura Gri, 2022

Cu titlul integral Viața literară pe Bahlui. Anchetă literară publicată în revista Timpul (Iași, 1997 – 1998) tocmai mi-a sosit cartea pe care a avut excelenta idee să o alcătuiască Viorel Ilișoi, punînd laolaltă interviurile realizate în cursul anchetei, o amplă masă rotundă cu membrii Clubului 8, pe atunci în afirmare, precum și un interviu recent cu Bogdan Crețu, conducătorul de acum al revistei, aflat la a patra serie de după 1990. Prefața autorului, postfața lui Dan Lungu, bogatul aparat de note și indicele de nume fac din carte nu doar o interesantă și adesea spumoasă culegere de interviuri, ci și un veritabil document de istorie literară despre starea de lucruri din literatura Iașilor de acum un sfert de veac, dar mai ales despre starea, de fapt stările de spirit. Insist pe citirea notelor, cele mai multe convorbiri sînt savuroase, dar toate notele sînt instructive. Și eu am aflat o mulțime de lucruri!

De dimineață o tot răsfoiesc, citesc cu lupa unele pasaje, dar abia aștept să vină week end-ul ca să-mi fie citită. Cum să nu mă intereseze? Este vorba și despre o bună parte din viața mea, poate partea cea mai activă, și a mediului în care mi-am consolidat formarea intelectuală și morală. În 1997, cînd Ilișoi a început ancheta, conduceam de patru ani cea de-a doua serie a revistei, prima care a precizat sub titlu „revistă de cultură”. De un an, conduceam și județul, dar aveam să renunț peste vreun an și jumătate. La revistă însă aveam să renunț abia în 2014, după aproape un sfert de secol! În 1997, grație echipei redacționale și colaboratorilor din țară și străinătate, revista era foarte solidă, considerată una din cele mai bune din țară. Era serioasă și jucăușă, așezată și polemică după firile diferite ale autorilor. Viorel Ilișoi sosise la noi, cu o aură cîștigată deja în presa liberă botoșăneană, inclusiv prin detaliul că a fost primul jurnalist român condamnat la închisoare, pentru delict de opinie după decembrie 1989. Dar acesta este un detaliu, important este că deja era unul din cei mai buni jurnaliști de interviu și reportaj din cîți am întîlnit. Cînd a venit cu propunerea anchetei, a bătut la o ușă larg deschisă. Și pentru că îi apreciam calitățile, dar și pentru că și eu credeam că, în ciuda presei vii, a apariției Polirom, a primenirii unor instituții culturale, viața literară a Iașilor lîncezea cumva, în epocă unii erau mai duri, spuneau că băltea.

Primul interogat este prozatorul și jurnalistul optzecist Dorin Spineanu, care aplică gingașei vieți literare instrumente corozive de pamfletar vitriolant din comentariile sale politice, ceea ce ocazionează un drept la replică din partea colegului nostru Lucian Vasiliu, care de altfel are și propriul său interviu. Alți optzeciști luați la întrebări sînt Nichita Danilov. Emil Iordache, Ioan Holban, Val Condurache, eu, dar și Silviu Lupescu, care lansase cu mare succes Polirom. Dintre maeștri nu i-au scăpat Al. Andriescu, Mihai Ursachi, Emil Brumaru. Cred că nouăzeciștii stau cel mai bine. Pe lîngă ampla masă rotundă deja amintită (Radu Andriescu, Ovidiu Nimigean, Dan Lungu ș. a.), există și un interviu cu Ovidiu Nimigean. În fine, m-am bucurat să recitesc interviul cu Mihai Avasilcăi zis Fan-Fan, scriitorul pușcăriaș descoperit după 1990 de Emil Brumaru și Convorbirile literare și preluat apoi de grupul de presă Monitorul.

Cartea va fi lansată la Bookfest sîmbătă 4 iunie. Va vorbi unul dintre personaje: Dan Lungu. Va fi o lansare și la Iași, voi comunica informațiile mecesare cînd vor ajunge la mine.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la Viorel Ilișoi: Viața literară pe Bahlui, Editura Gri, 2022

  1. ontelusdangabriel zice:

    ***// iepurașul
    vegetal
    îmi surâde
    prea banal

    tratament ia
    cu urzici
    a călcat
    pe furnici

    iepurașul
    un dințos
    vede-orașul
    sus și jos

    la vitrine
    ochi holbați
    șade bine
    are frați

    jinduiește
    iepurașul
    vrea un pește
    însă cașul

    stă în cușcă
    iepuroi
    cu-o gălușcă
    îl înmoi

    de copii
    e mângâiat
    iepurașul
    alintat

    Apreciat de 2 persoane

  2. Pingback: Liviu Antonesei (1998): „S-ar putea ca viața literară la Iași să devină mai calmă după aceste erupții de nervozitate” | @ntonesei's blog

Comentariile sunt închise.