C. P. A. – Camelia Iuliana Radu: Pentru început fă rost de un ac


Din pricina unor treburi prin casă și a unei emisiuni TV, nu am apucat azi să postez ceva pe blog. Mă gîndesc că un foarte bun început este acest poem de mare forță al Cameliei… Gîndindu-mă și la celelalte postate în vremea din urmă, aș spune că iar ne pregătește o frumoasă surpriză editorială…

pentru început fă rost de un ac

doamna și domnul gonflează pentru putere

din balon privesc ei cu ochi mici

doamna și domnul

un balon cu papion și ciorapi subtiri

și ei au fost

copii înfricoșați au privit ferestrele ude

pe care se zbăteau ramurile umbrei și lumina

dintr-un balon au prvit

visul prinvindu-i printre jaluzele

domnul și doamna

pe atunci retezați de orașe diferite

și parinți de partid ei știu și azi cum se face

mimează de la ferestrele unui balon

iar tu privești în sus

invățat de mama tata domnul si doamna

să fii cuminte să respecti să nu minți să nu furi să nu

câte zile și nopți să rămâi

cuminte respectuos pe loc

și cât

cât

să taci?

din tăcere subțire se ridică

amfora vechilor greci privindu-te drept

dar tu nu ai vazut niciodată

nu ai întâlnit privirea aceea și nici nu știi ce inseamnă

să-și împlânte sabia între coast soldatul altei cetăți habar nu ai

inocent și de plastic privești

vine nebunul și face tumbe vine tiranul și tună

vin toti rând pe rând cu câte un personaj sub piele și habar nu ai

stai ca un miel jumătate de plastic privesti inocent perfect inocent

te uiți în gura lor și crezi ca ești prost

habbar nu ai cât te invidiază

din spatele balonului doamna și domnul

mecanismele întepenite estetic

visuri pietrificate

acei banali morți al banalei morți

doamna și domnul

nu, nu se întâmplă nimic

chiar nimic

sigura întâmplare ai putea fi tu

când și dacă ți-ai da jos frica din spate

camuflată în bun simț luat de-a gata

de la parinți

crează tu

fă și tu ceva cu tine

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

23 de răspunsuri la C. P. A. – Camelia Iuliana Radu: Pentru început fă rost de un ac

  1. Da, nu greșesc, Camelia schimbă
    registrul!
    Îți stă foarte bine așa,
    mai ales că notele postmoderne
    încântă urechea…

    Nu mai pun la socoteală alegerea unei tematici subtile, subtile, abia
    perceptibilă,
    poate intenționat ascunsă cu
    mult talent…

    Apreciat de 3 persoane

  2. Poetry855 zice:

    multumesc Liviu

    Apreciat de 1 persoană

  3. Anonim zice:

    Dupa mine, ce da forta poeziei e titlul – amenintator, cumva. Tema balonului – din care venim, in care traim – genereaza speculatii fertile. Cu plasticul, nu mi-e clar ce ii desi stiu ca-i antieco.
    IR

    Apreciat de 2 persoane

  4. auracreitaru zice:

    Mulțumim, e temă, topică, stil in general și autoarea mea preferată, recunosc in Cerc!

    Apreciat de 3 persoane

  5. rameau zice:

    Am luat pentru Brosura anti razboi – II, sper ca e OK
    Adrian

    Apreciat de 4 persoane

  6. Anonim zice:

    Trimis in lume ”să respecti să nu minți să nu furi să nu” tot atâtea înșiruiri de situații, stări,evenimente care configurează, obiectivând prin coerență, o emoție anume, blazare, poate chiar revoltă reprimată.
    ”copii înfricoșați au privit ferestrele ude
    pe care se zbăteau ramurile umbrei și lumina” formularea mă duce la imaginea unei stampe..
    Foarte frumos poemul Cameiei!

    Mfloarea

    Apreciat de 4 persoane

  7. Poetry855 zice:

    doua nopti nu am putut sa dorm.
    donezi trimiti ajutoare si ce crezi ca e necesar, dar imaginea baietelului plecat singur pe drum nu m-a lasat sa dorm. ingrozita am citi comentarii ca ar fi propaganda. dar nu ma intereseaza, copilasul acela exista!!! si plange….
    el a fost trimis peste granita singur de catre tatal sau care era pe frunt. mama nu mai avea. imbracat frumos cu un paltonas albastriu cu o caciulita cu mot pe cap, ghemotocul mergea si plangea cu un plans parca revoltat si tanguit in acelasi timp.
    trimis de razbboi in necunoscut la vreo 4 ani.
    asa ceva iti zdruncina gandurile. sper, sunt sigura de altfel, ca s-a gasit cineva ca aiba grija de el dar grija este doar pentru nevoile esentiale, de sufletelul lui mic deznadajduit cine sa poata avea grija? oricat l=-ai mangaia, oricat l-ai tine in brate, nu ai cum sa il impaci…..
    nu va uita niciodata dar niciodata aceste momente. si nici nu stim daca isi va reintalni vreodata tatal. nu ne ramane decat sa speram.
    si ca el, sunt multi. multi
    asta este razboiul, de fapt
    un prezent cu viitorul schimbat taiat mutilat ireversibil.

    Apreciat de 2 persoane

Comentariile sunt închise.