Magistrul Villon – Frumoasa învățătură pentru copiii pierduți


Astăzi, iubitul nostru Magister a decis să sosească mai pe ziuă. Nu pentru că am eu program cev mnai tîrziu, ci pentru că n-a vrut să-l prindă noaptea la drum în aceste vremuri tulburi. Îi mulțumesc maelui poet, dar și eminentului spu traducător, Adrian Vasiliu, pentru promptitudine…

Frumoasa învățătură pentru copiii pierduți





Băieți, voi roza cea frumoasă

O s-o cam pierdeți, din coroană1;

Fârtați, cu mâna lipicioasă

Spre Montpipeau de-o luați la goană

Sau spre Rueil2, fie-vă teamă:

Fiindcă s-a dus, sfidând ursita,

Apelul său fu de pomană.

Colin Cayeux pierdu partida3.





Ăsta nu-i joc de trei parale

Când corp și suflet se implică.

Dac-ai pierdut, căința n-are

Vreun rost, căci mort ești la adică;

Iară acel care câștigă

N-o ia pe Dido4 de soție.

Nebun, infam e cel ce riscă

Atât de mult pentru-o prostie.





Voi toți să m-ascultați aș vrea!

Se spune și e vorbă sfântă

Că prețul pe-un transport se bea

Iarna la foc, vara la umbră:

Banii de-i ai nu-ți dau dobândă

Deci cheltuie-i într-o clipită.

Lăsați moștenitori în urmă?

Nicicând  hoția nu-ți profită.





  1. Adică : bunul vostru cel mai de preț. Coroana  era o pălărie din flori, pe care tinerii o purtau la sărbători.( a se vedea A p.213)
  2. Montpipeau, Rueil sunt expresii argotice, desemnând furtul prin înșelăciune

(piper”= a înșela, a falsifica)  respectiv tâlhăria, furtul  prin violență (”ruer”= a se repezi, a lovi). De aici, ”aller a Montpipeau” însemna, în jargon , să înșeli, să falsifici, iar ”aller a Rueil” însemna să ataci, să dai buzna, să tâlhărești, după cum” aller a Niort” însemna să negi, iar ”aller a Cachan” însemna să te ascunzi. Consistența expresiilor venea de la faptul că aceste localități existau și există încă! Montpipeau, de exemplu, este un castel situat aproape de Meung-sur-Loire, iar Rueil este situat la vest de Paris.( a se vedea B p.466)

  • Colin de Cayeux, cleric și el, prieten al lui Villon. ”Specializat” în spargeri, Colin de Cayeux este cel care a organizat furtul de la Colegiul Navarrei, implicandu-l și pe Villon, apoi a recidivat, a evadat din închisoare, a fost prins și condamnat în apel ( ”a pierdut partida”), fiind în cele din urmă spânzurat în septembrie 1460.( a se vedea A p.213)
  • Didona, regina Cartaginei. Sensul dat de Villon ar fi că degeaba îți reușește o lovitură, fiindcă tot nu te alegi cu mare lucru ( nu e ca și cum ai lua de soție o regină!)




Traducerea: Adrian Vasiliu

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

9 răspunsuri la Magistrul Villon – Frumoasa învățătură pentru copiii pierduți

  1. Poetry855 zice:

    cata stiinta in spatele unei traduceri profesioniste!

    Apreciat de 2 persoane

  2. ontelusdangabriel zice:

    ***// știri despre război întruna
    oamenii exasperați
    poezia încă-i una
    acum ea ne face frați

    sentimente-amestecate
    și idei ciudate vin
    mă așez încet pe spate
    doar cu versurile țin

    lumea trece tot cu patimi
    precum inșii-n empireu
    printre hobby-uri și datini
    duc iubita în pireu

    voi mânca-o totuși caldă
    sunt un canibal select
    nu ascult nicio mafaldă
    urmez litera-n prospect

    asta face poezia
    te scutește de necaz
    dragă îmi e străvezia
    osie ori doar macaz

    Apreciat de 2 persoane

  3. alexandru zice:

    …Si, pour la bonne bouche,
    din memorie, care, se pare, nu m-a lasat de tot.
    (Romulus Vulpescu, sau poate Dan Botta)
    fara a voi sa aduc vreo atingere celuilalt maestru, Adrian Vasiliu

    Scoicari pedestri la Ruel
    Va cânta mandea pitpalacul
    Ici hoitul vi-l lăsați, cărel!
    Colin scoicaru’l puse dracul
    La mahări sa-și golească sacul
    Chitind (?) sa scape de colac
    Dar ceapa nu beli săracul,
    Gealatu’ i-a venit de hac.

    La Capiste ușchiți o dată
    Schimbați-va pe sest de țoale
    Întindeți-o, da’ mai pe blat,
    Sa nu ‘mbrăcați cămeși cu poale
    Ca Montigny, tot dind târcoale
    Urca de sanchi in proțap
    Degeaba chițcăia(?) a jale,
    Gealatu’ i-a venit de hac

    Prince, la Ruel sa nu te duci,
    Ca nu-i haleală nici pitac
    Si ca să-ți pună pielea-n băț
    Gealatu’ ți-o veni de hac.

    Apreciat de 2 persoane

    • Merxi, mon cher…

      Apreciază

    • Anonim zice:

      Este vorba de Balada a II-a în jargon, în traducerea lui Romulus Vulpescu.
      Iată și traudcerea mea:
      Balada II
      ”Scoicari pe la Ruel dând iama”
      Scoicari1 pe la Ruel dând iama
      Să vă păziți de-acum că e
      Chiar pielea voastră-n joc, luați seama
      La biet Colin de l’Éscailler2:
      A spus și ce nu trebuie
      În curte, căci să scape-a vrut
      Dar neștiind să-i perie
      Călăul gâtul i l-a rupt.

      Schimbați cât mai curând de țoale
      Și ascundeți-vă în Templu3
      Dar evitați, din alergare,
      Să nimeriți în zeghe, pentru
      Că Matigny4 fu, de exemplu,
      Prins și prin funie trecut
      A plâns, făcând pe inocentu’
      Călăul gâtul i l-a rupt.

      Borfași, experți în mânărie
      Zgorniți-i pe sticleți din cale
      Dați lovituri cu măiestrie
      Și împărțiți cu fiecare
      Fără-a fi prinși și puși în fiare
      Ca vulturii legați în scurt,
      Căci de ratezi, prin spânzurare
      Călăul gâtul ți l-a rupt.

      Prințe, mai lasă-te de crime
      Chiar dacă banii nu mai sunt
      Căci de nu-ți aperi pielea bine
      Călăul gâtul ți l-a rupt.

      Apreciat de 1 persoană

  4. Gabriel Chiriac zice:

    Villon moralist… Da. Și după cum o face, chiar că este o „frumoasă învățătură”, nu apare deloc în postura lupului moralist. Superbă meditație!… Mulțumiri pentru postare! Mulțumiri traducătorului!

    Apreciat de 2 persoane

Comentariile sunt închise.