C. P. A. – Silviu Gongonea: Nimic la superlativ

M-am intoxicat puâin cu informațiile despre război, am început să le procesez greu, așa vă mă întorc un pic la poezie ți șa muzică. Asccult jazz ucrainean, voi postra mai tîrziu. Dar deocamdată un nou și excelent poem al prietenului nostru Silviu Gongonea, care a lipsit cam mult de aici. Dar nu din pricina mea! Enjoy! Radu Mârza are dreătate, muzele pot vorbi și pe deasupra zgomotușui sinistru al armelor…

Nimic la superlativ

în așteptarea războiului citesc ultimele știri

tusea sezonieră ambetată până la ultimul gest

ne dă răgaz să aruncăm un ochi

o doamnă ce poartă ciorapi lycra

descifrează din carnetul de însemnări un limbaj necunoscut

un domn în costum –

culoarea este neclară din cauza serii –

se privește în oglinda asfaltului

cât este de liniște le auzi gândurile

și-a pierdut virginitatea în împrejurări neclare

ar fi scăpat de timiditate dacă s-ar fi apucat de băut

voi veniți cu frumusețea după voi prăpădul

e dulce atingerea cărnii ne lipsește enorm

pe aici a trecut marele planificator libertarian

cu registrele cu terfeloagele lui 

nu a condamnat nu a nominalizat

și uite așa iar se întunecă.