Pentru că după prînz intru într-un program greu de controlat, Magistrul Villon a avut amabilitatea să vină azi mai devreme. Cum vedeți. amabilitatea a fost împărtășită și de vrednicul tălmăcitor Adrian Vasiliu…
Balada sfatului cel bun
Oameni ratați, lipsiți de-nțelepciune
Denaturați, loviți de neștiință,
Fără bun simț, lipsiți de rațiune,
Complet nebuni și fără conștiință,
De parcă n-ați fi vrut să luați ființă,
Voi vă supuneți unui trist sfârșit
De lași ce-ați fost! Regretul nu-i vădit
Că v-ați pierdut, prin fapte, demnitatea?
Uitați câți oameni tineri au murit
Lezând pe altul, luându-i proprietatea.
Vedeți și voi a minții stricăciune!
S-avem răbdare și îngăduință:
Știm, închisoare e această lume
Pentru cei calmi și drepți întru credință.
Nu-i demn cel ce provoacă suferință,
Ucide, fură, pus pe tâlhărit.
De Dumnezeu străin și pervertit
E cel care cultivă răutatea
Căci își va frânge mâinile spășit,
Lezând pe altul, luându-i proprietatea.
Trișând, trădând, are vreun sens anume
Să furi, să minți, să juri cu rea voință,
Prin otrăvire și înșelăciune
Să-ți faci păcat și, ros de pocăință,
Nici somnul să nu-ți fie cu priință?
Mai spun: să facem bine negreșit,
S-avem curaj în Domnul, neclintit;
Nu știm în nicio zi care ni-i soarta;
Plătesc părinții pentru ce-am greșit
Lezând pe altul, luându-i proprietatea.
Vrem să trăim în pace, liniștit;
Juni și moșnegi, precum am convenit:
Legea o vrea, apostolul încaltea
La vremea când la Râm trimise cartea1;
Ordinea protectoare-i de dorit,
Notați: nu pierdeți raiul infinit
Lezând pe altul , luându-i proprietatea2.
1.Este vorba despre Epistola către Romani. Apostolul Pavel spune (XII 9-11) : ”Dragostea să fie nefâțarnică. Urâți răul, alipiți-vă de bine. În iubire frățească, unii pe alții iubiți-vă; în cinste, unii altora dați-vă întâietate. La sârguință, nu pregetați; cu duhul fiți fierbinți; Domnului slujiți
2.Se crede în general că această baladă aparține primei tinereți a lui Villon, anterioară faptelor sale reprobabile. Este inspirată, după cum se vede, de Epistola Apostolului Pavel către Romani.
Traducerea : Adrian Vasiliu
Cum ar spune (apropos de faptele blamabile de mai târziu ale cerchistului François) un vechi proverb venețian: „Chi davanti te lica, dadrio te sgrafa”. („În față una-ți vorbește, dinapoi alta-ți croiește.”)
Sau și (cu „bâta” moralizatoare) bâtul nostru, Iordache Golescu: „Cinstea fetei ca zapada, daca odata se topesce, albeța nu i se mai vede”… Da, poate… Dar „zăpada” geniului…
ApreciazăApreciat de 4 persoane
***// înțelegând iată verbul cel mai important
și chiar la modul gerunziu astfel apropiindu-i
sensul de lumea persoanelor și a lucrurilor și
mă vei întreba dar animalele știi că nu sunt
nici persoane nici lucruri da ai dreptate este
foarte probabil ca încercările noastre de a da
nume și a fixa teritorii să fie de fapt iluzii
ne pierdem în cuvinte căci ne-am pierdut în real
las dar la o parte numele verbele nu cad nici în
capcana supraestimării de articole prepoziții
conjuncții eventual surâd față de potențialul
tranzitoriu al pronumelor iar la urmă de tot când
va fi trecut și viața cu toată succesiunea ei de
părți de vorbire voi reveni la verbul înțelegând
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Wow! Să nu-l mai recunosc pe musiu Villon, frate!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Din tineretea cuminte….
ApreciazăApreciat de 2 persoane
el a fost cuminte la tinerete cand altii sunt in aventura vietii si s-a ”desteptat”, cand s-a copt… e interesant.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Exact asra a fost…
ApreciazăApreciat de 1 persoană