Sorin Antohi & Jean-Jacques Askenasy despre „Oameni și patrii” / Video


Am anunțat recent apariâia intersantei cărți-dialog a celor doi autori, tocmai apărută la Polirom/ Am acum prilejul să postez o scurtă discuție video la fel de interesantă ca șo cartea///

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la Sorin Antohi & Jean-Jacques Askenasy despre „Oameni și patrii” / Video

  1. ontelusdangabriel zice:

    ***// și mă amuzam numerologic
    teoretic e mai complicat când distingi cantitățile exprimate simbolic și numărul care le simbolizează
    deci o mică excursie cu două cifre unu
    apartamentul unsprezece
    dostoievski născut pe stil nou în unșpe a unșpea exact acum două secole
    dar mai cu seamă cele unsprezece volume de opere ale prozatorului rus tradus & editat între 1966 și 1974 în limba română
    aici va fi mereu un mister
    fiindcă edițiile succesive în rusește n-aveau cum să nu fie marcate
    de leninism
    de stalinism
    de hrușciovism
    de brejnevism
    de gorbaciovism
    iată un final de octombrie plin de aniversări
    și mădălina
    și cosmina
    vă spun însă drept
    fără a împrumuta neapărat ceva din tipologia halucinantă a socialistului devenit conservator
    pe mine aniversările & comemorările mă lasă aproape rece
    nu că n-ar conta
    însă viața este cum se știe în altă parte
    sigur că memoria
    dar să nu uităm imaginația
    apoi limbajul
    percepția
    sensibilitatea
    gândirea
    iar asta doar la o primă strigare
    nu mai număr nimic
    nu hiperbolizez literele
    înțeleg & zâmbesc

    Apreciat de 3 persoane

  2. Moni Weisthal zice:

    Numai noi ” pensionari” mai citim aceste carti.
    Copii nostri nu mai sunt interesati de aceste subiecte. Traiesc intr-o alta lume, cu complect alte realitati. Hai sa incercam sa ne gandim la viitor. Sa putem sa-i intelege pe ei.
    Multa sanatate si viata lunga si buna.

    Apreciat de 2 persoane

    • Eu îi înțelj pe ei, nu stiu daă si ei pe noi! Sanatate de asemenea.

      Apreciat de 1 persoană

      • elsadorvaltofan zice:

        Nu. Nu ne înțeleg pentru ca așa le-am structurat educația sau ceea ce a mai rămas din ea. Rupta de continuitate. Când te crezi mare pictor contemporan, peu importe din ce curent, dar nu ai trecut prin istoria artei, artelor se numește improvizație. Iată ca improvizația in sens de kitsch face din acesta, in cea de a doua faza a sa, arta pulp, comerț zis cultural la preț avantajos. Jeff Koons a subscris in mod deliberat la estetica, dacă se poate vb de o estetica cu adevărat, kitsch convins ca găsește in targhetul marketing al imaginilor o sursa de creație. Oportunismul face parte din strategia de a te demarcă cu orice preț. Cum se întreba Goodman: nu ce este arta, mai degrabă când este arta? O banala cutie de carton, de pilda, când reușește sa iasă din obiect cu o funcție oarecare și sa se materializeze in arta? Câteodată se reușește, câteodată, nu. Exista o limita a întâlnirilor dintre generații. Este firesc, dacă nu ar fi așa, nu ar fi progres. Progres nu înseamnă, atenție, cu orice preț diferit, pentru ca sa nu mai fie, atenție, cu orice preț cum a fost. Progresul este un proces dureros, greu de obținut, care cere enorm de multă seriozitate si asiduitate. Un proces de gândire, evaluare și reevaluare. Generației tinere i se cere adaptare rapida. I se mai cere minimizarea relațiilor interfamiliale in favoarea celor corporatiste!!! I se spune ca trecutul nu are valoare decât documentara. De pilda, istoria nu este studiată in orice școala și la toate nuvelele accesibile inteligentei tânărului. Nu este materie de cultura generală. Nici geografia, cu atât mai puțin muzica, artele in general, nu vorbesc aici de studii specializate. Din aceste rupturi voite, noi avem nevoie de corporatiști fideli care caută le bonheur de vivre in acțiunea imediata, in pragmatism, in a avea și nu in a fi, nu poate ieși nimic solid, nimic empatic. Li se cere empatie, după cum se cere sa fii punctual la munca, ori empatia, respectul nu așa se formateaza. Nu este vina acestei generații. Este vina noastră ca am permis monstrului sa ne fure copiii. Sa i educe in locul nostru. Nu am interferat cu sistemul din teama ca fiul sau fiica vor fi priviți cu suspiciune, ca e pentru binele lor sa între in rând. Nu am ieșit in fata din zona noastră de confort și ne am mințit pe noi ca făcând astfel vom asigura confortul lor. Nu le am respectat planeta, nu ne am gândit sa lăsam ceva si pentru ei. Și ne a convenit sa le furam etapele firești ale vârstelor, sa i facem adulti repede, prea repede, ca sa scăpăm de treaba. Când e repede nu e temeinic. Ruptura e profunda și definitiva.

        Apreciat de 1 persoană

      • In arta, filosofie nu ecista progres, Heigherea nu e suoerior kui Plaron, ci miduri de a… Adica viziuni si tehnici.

        Apreciază

  3. Gabriel Chiriac zice:

    Ca să cunoști lumea, trebuie să cunoști lumile. Doar așa ești un frumos om de lume, adică spirit deschis, libertate de gândire, integritate… Ființe în relație constructivă cu sine, cu poporul, cu spațiile geografice – cu oamenii și patriile.

    Apreciat de 2 persoane

    • Da, asta discuta su ei, mai pe larg in carte…

      Apreciază

    • elsadorvaltofan zice:

      Sigur ca trebuie sa cunosti lumile. Nu poti emite judecati fara cunostere, calea catre competente. Pe vremuri parintii isi incitau copiii, tineri adulti, sa amane intrarea in viata, sa calatoreasca, de exemplu. Sustineau o parte din demers, dpdv material. Acum sunt impinsi cat mai repede in asa zisa productie. Sa calatoreasca dupa, pe punga lor, pe posibilitatile lor. Anii aceia erau mai blanzi, mai buni. Anii din urma s-au acrit, pana la urma au devenit amari de-a dreptul. Sigur, lumile le poti cunoste altfel. Citind. Dar s-a comentat aici, nu se mai citeste. Le poti cunoaste ascultand…nu are nimeni timp de povesti. Si pentru ca in general vorbind nu e timp decat pentru munca si ceva canabis, nu se mai stie nimic. Ceea ce este mult mai grav este faptul ca aceasta schema este reprodusa si in pregatirea profesionala. Vedem acest lucru in zonele fierbinti, la spital. Va fi cum va fi….

      Apreciat de 1 persoană

  4. elsadorvaltofan zice:

    progres nu ca dezvoltare, ca schimbare (aici o numesc creativitate…a face cu orice pret diferit de cum a fost)

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.