Umor alb-negru (6) – Oda proștilor


Îi mulțumesc profesorului Septimiu Chelcea pentru trimita aceteo frumoase ode pe care nu o mai văzusem de ceva ani. Și o glumă grafică, cumva asociată, din aceeași sursă…


ODA PROSTILOR

de Ion Pribeagu





Cu prostul care n-are şcoală

Te lupţi puţin şi-ai câştigat.

Dar duci o luptă colosală

Cu prostul care are şcoală!

De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,

Şi actualii, dar şi foştii,

Cei mai deştepţi de pe Pământ

Au fost întotdeauna… PROŞTII.





Nu te ruga la ursitoare

Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,

Mai bine urlă-n gura mare :

“Iubite Doamne, fă-mă… PROST!”

De ce să tragi ca la galeră,

Să-nveţi atâtea fără rost,

De vrei să faci o carieră,

Ajunge numai să fii… PROST.





În lumea asta cu de toate,

Unde se-nvaţă contra cost,

Păcat că nici o facultate

Nu dă şi diploma de… PROST.

Avem impozite cu carul,

Dar înotăm în sărăcie

Si ce buget ar avea statul

Dintr-un impozit pe… PROSTIE…





Ei sunt ca iarba, cu duiumul,

Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !

O, Doamne, de ne-ar creşte grâul

Cum cresc recoltele de… PROŞTI.

Si-n lumea asta răsturnată,

Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,

Savanţii noştri mor de foame

Si numai PROŞTII sunt deştepţi.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Umor alb-negru (6) – Oda proștilor

  1. Virgil zice:

    Luat si pus pe FB . In zilele astea se potriveste la fix

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.