Un scurt și foarte bun poem dedicat memoriei unui mare poet și martir, oferit lumii de Maica Rusiei și tot de ea răpus…

Exil
Lui Ossip Mandelstam
Tristia
mare albă a-nghețului
sub nicio stea –
o notă
mut și orfan cristal
inaudibil vălurind
cu vânt și deghizare
etern Anonimul mormânt.
Deghizare eterna in Anonimul etern. Excelent. Exil perpetuum, dorit/fortat, dar bine inghetat. Nota e aparent inaudibila, cine stie sa asculte un cristal se cutremura de tipete. Exilatul din mine se regaseste…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
centrul poeziei – sub nicio stea – lasa loc unui viitor in pofida necunoscutului dar dupa ce va fi sot ingropat trecutul – situational
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Multumesc frumos pentru ecouri.
ApreciazăApreciat de 1 persoană