Ștefan Străjeri – Istoria românilor canadieni, 1890 – 2020


Ștefan Srăjeri conduce publicația Curentul Internațional de mai bine de cincisprezece ani, mai precis din 2005. Acum, cîțiva ani a publicat o masivă și foarte interesantă istorie a românilor americani din zona Marilor Lacuri, lucrare pe care am avut prilejul să o citesc și să o semnalez publicului interesat. Anul acesta a recidivat, a publicat o la fel de masivă și la fel de interesantă istorie a românilor stabiliți în Canada de la sfîrșitul veacului al nouăsprezecelea și pînă în zilele noastre. Ambele cărți sînt rezultatul unor cercetări documentare – arhive, corpusuri de acte și epistolare, colecții de fotografii etc = și de teren exemplare, ca să nu spun de-a dreptul fabuloase. Spiun asta în deplină cunoștință de cauză, am consultat ediția în pdf a cărții, dar mărturisesc că abia aștept momentul în care autorul va veni în țară și îmi va înmîna exemplarul pe hîrtie, ca să-l iau la lectura temeinică pe care cartea o merită. Mai jos o recenzie amplă a cărții pe care o datorăm Dnei Galina Martea

Iar aici fișa tehnică a cărții, inclusiv modalitatea în care aceasta poate fi procurată

Cartea „Istoria românilor canadieni: 1890-2020” este disponibilă în România!

Descriere:

EdituraAnamarol (Bucureşti)

Format 16 x 23,5 cm

Pagini: 820

ISBN978-606-640-382-5

Preţ: 135 Lei + Taxele de trimitere.

Pentru informaţii suplimentare privind modalitatea de achiziţionare puteţi contacta autorul la adresa de email: strajer@yahoo.com sau pe Facebook: Ştefan Străjeri.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Ștefan Străjeri – Istoria românilor canadieni, 1890 – 2020

  1. eduardantoniu zice:

    Acuma, veacul trecut e deja al XX-lea dar cum au trecut abia 20 ani din cel prezent noi credem atunci că suntem tot în ala.

    Scrie și de Boian, Alberta?

    Apreciat de 2 persoane

    • O să corectez totuși… Sănt toate comunitățile din Canada…

      Apreciază

      • eduardantoniu zice:

        Multzam. Aia sunt pionierii. Era foamete in Ukraina, guvernul canadian i’a atras cu promisiuni. Aveau nume ukrainiene, pasapoarte austro-ungare, cum inca mai era pe atunci dar s’au declarat rom^ni. Ravlaki si cu celalalt au scris acasa ca au gasit pamant bun, au facut prima iarna in bordeie (eu am vizitat in vara ’98 satul-muzeu-azi) sapate de ei in pamant. In cativa ani a venit acolo mai tot satul Boian de la vreo suta km sud-est de Cernauti, pe Prut. Un descendent Lutic a mers in anii ’50 ca mine 40 ani mai tarziu de atunci ca la UAlberta Edmonton si parca a si fost in guvernul provinciei. Un altul a trait acolo 20 ani, nevesti’si nu’i convenea ca nu cresteau nucii, s’au intors in Boianul initial, unde el a mai trait inca 12 ani pana in 1932. Pe la a patra generatie in a doua jumatate a anilor ’90 inca mai aratau tot est-european, mai dansau popular romanesc dar deja nu mai vorbeau romaneste.

        Is curios ce ar putea acoperi istoria pentru 2007-2020, dupa intrarea Romaniei in Uniunea europeana, in cazul in care migrantii mai mult economic de dupa ’90 formeaza acolo comunitati. Care din ei nu s’a lamurit cu Canada pana atunci a mai facut parte si din exod de sens invers. Acus incep deja a iesi la pensie si pe acolo primii care au reusit sa ajunga dupa ’90 acolo si care au si ramas acolo pana acum.

        Apreciat de 1 persoană

  2. Multuesc pentru aceste detalii istorice, Edi. Cind revin de la control, igi voi face o supriza…

    Apreciază

  3. Radu Mârza zice:

    Foarte interesant subiectul. Mulțumim pentru semnalare!

    Apreciat de 1 persoană

  4. Și eu am citit-o în PDF. Și mi-am imaginat (ideea mi-a dat-o Ștefan) câteva romane din poveștilor românilor plecați în Canada, Felicitări autorului și ție, Liviu, de semnalare.

    Apreciază

  5. Julien Caragea zice:

    Am să încerc să achiziționez și eu cartea. Prețul e cam mare pentru locul viran al buzunarului meu (vorba ceea: „Ș-un păcat de povestariu/ Fără ban în buzunariu”), în care fluieră și hăulesc în voie vântoasele dezlănțuite ale iernii. Dar investiția este pe deplin meritată.
    Nu o dată, am primit cu admirație lecția de patriotism, demnitate și responsabilitate pe care ne-o servesc românii din străinătate… Dar și cu stânjeneală, cu o nemărturisită rușine. Pentru că, trăitor (ca noi iștilalți) în această extinsă (și parcă incorigibilă) mahala a Fanarului unde ne ducem (numai noi știm cum) zilele, simt cum mi se atrofiază pe nesimțite acele frumoase coordonate de caracter mai sus menționate. În „favoarea” unei cronicizate dezabuzări, a unui cinism nu întotdeauna de bun gust.
    Ne informează dl. Eduard Antoniu: „Un altul a trăit acolo 20 ani, nevesti-sii nu-i convenea că nu creșteau nucii, s-au întors în Boianul inițial, unde el a mai trăit încă 12 ani până în 1932.” Se poate imagina ceva mai emoționant referitor la mândria și datul de a fi român? Mă îndoiesc… Și e un minunat subiect de roman, sau de film.

    Apreciat de 1 persoană

    • Da, se întîmplă des să primim cîte o lecție de la cei plecați în lume și le și merităm. Într-adevăr subiecul evocat de Edi este unul de proză sau film, poate se va învrednici cineva. Deocamdată, pe mail, vei avea o surpeiză…

      Apreciază

  6. Virgil zice:

    Ar fi interesant daca ar putea fi achizitinata mai usor chiar in canada (ceva de genul amazon.ca) sau de ce nu in format „ebook”

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.