Cercul Poeților Apăruți (5) – Alex Mirea: Rinocerul din pădure/ n-are fragi, dar are mure


După absolvirea liceului la Slatina, Alex Mirea a absolvit actoria la Universitateea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică “I. L. Caragiale”, în 2019. Am făcut cunoștință cu el, de fapt cu poezia sa, prin intermediul poetului George Nina Elian, care se dovedește un bun descoperitor de talente. Am mai multe poezii de-ale lui Alex și voi recidiva, ca și în cazul altor poeți la început de drum. O poezie care îmi place prin prospețimea sa, uneori un fel de , dar și inocență, și prin ingeniozitatea înscenărilor, lirice desigur! Enjoy! Bun venit în Cerc, Alex!

RINOCERUL  DIN  PĂDURE/ N-ARE  FRAGI,  DAR  ARE  MURE

În bucătăria mea crește un rinocer.

E mic, teribil de mic și are cornul în ceafă.

L-am găsit la marginea lacului unde ne spălam caii înainte să mergem la vânătoare.

Mă strigă pe nume în fiecare dimineață și-mi cere să-l alăptez. Crede că e puiul meu, iar mie mi-e milă să-i spun că mama lui leoaică l-a abandonat.

Eu îl ascult de fiecare dată și-l hrănesc cum pot mai bine cu sânul meu de șarpe.

Săptămâna trecută l-am învățat latină și puțină aritmetică. Nu voiam să se facă de râs în fața hienelor.

Vrea să aibă copitele pictate cu roșu și să înoate cu rechinii de 3 ori pe săptămână.

Ieri l-am prins masturbându-se și l-am făcut să plângă. Un rinocer care plângea cu lacrimi de crocodil. A speriat toate cucuvelele de pe casă și acum nu mai are cine să-mi cânte moartea.

M-am enervat și l-am lovit. El a început să mă împungă în amintirile cu tine. Știe că poate împunge orice, numai asta nu.

A împins atât de tare că m-a curățat de tot de imaginea ta. Acum nu mai știu nici măcar ce culoare aveai când râdeai, sau cât de repede fugeai cu zebrele. Nici ce gust au nectarinele tale și nici cât fac unul plus una.

I-am zis că e fraier și că nu mai are cine să îl învețe aritmetică.

A spus că nu îi pasă și să îl las să zboare.

Acum stă pe casă, în locul cucuvelelor și plânge dimineața și seara.

Eu nu-mi mai amintesc de ce nu îl lăsam să mă împungă în amintiri și de ce crocodilii plâng cu lacrimi de elefanți.

E zoo la mine în cap.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Cercul Poeților Apăruți (5) – Alex Mirea: Rinocerul din pădure/ n-are fragi, dar are mure

Comentariile sunt închise.