Dorin Tudoran – Certocrația: Sfîrșitul lumii


Nu, din păcate Dorin Tudoran nu și-a relansat blogul, dar a acceptat să susțină o rubrică cu acest titlu în revista România Literară. Este articolul din această săptămînă. Cum ediția electronică a revistei este postată la două săptămîni de la apariția celei electronice nu am cum posta linkul, dar pot posta textul. Pun și o fotografie, nu grozavă din păcate, să vă puteți face o idee despre cum arată pagina. Bine ai revenit Dorin, fie și așa!

Sfârșitul lumii

Folclorul legat de Păltiniș include și o istorioară a cărei autenticitate nu am reușit încă să o verific, dar, vorba cumetrilor noștri italieni, “Se non è vero è ben trovato”.

Într-unul din dialogurile atât de neconvenționale între C. Noica și ucenicii săi, unul dintre cei din urmă ar fi adus vorba despre ”subiectul zile” – iminentul sfârșit al lumii.

Noica ar fi ascultat ce aveau de spus tinerii săi prieteni, după care i-ar fi liniștit cam așa: “Chiar dacă asta ne așteaptă, e un motiv de glorie – vom fi generația care a prins sfârșitul lumii.”

Cred că trimestrial-anunțatul sfârșit al lumii nu se va produce din simplul motiv că s-a produs deja. Și nu o singură dată, căci nu există un singur sfârșit al lumii și unele schimbări de paradigmă par unora un asemenea sfârșit.

Fiecare epocă, ba chiar fiecare generație a avut parte de un sfârșit al lumii. După un genocid, după un război, după un crash financiar precum cel din 1929, după o pandemie globală, lumea de după ele nu a mai fost aceeași.

Dacă unele lucruri au fost luate de la capăt, altele nu au mai putut fi reluate. Oamenii au trăit, măcar pentru o vreme, altfel decât până atunci. Apoi a venit un alt sfârșit al lumii pe care l-a așteptat alt sfârșit al lumii.

După COVID19, multe lucruri nu vor mai fi ca înainte. Apoi lumea va intra într-o nouă paradigmă de normalitate. Când se va simți cât de cât la adăpost, va fi lovită de alt sfârșit al lumii, pândit și el de alt sfârșit al lumii.

Până în 2009, un Premiu Nobel ți se acorda pentru ce ai realizat, nu pentru ce visa un juriu ușor alcoolizat că vei realiza. Cu Nobelul pentru Pace al lui Barack Obama regula se schimba. Un sfârșit de lume? Nu știu. Oricum, ne procopseam cu marea păcăleală “No-drama Obama”.

După „incidentul Winston Churchill” (1953), Nobelul pentru literatură a mers din nou „doar la scriitori”. Cu Nobelul lui Bob Dylan a sfârșit o lume – cantautorii nu vor mai fi ocoliți.  Aș zice – un drept sfârșit de lume. Opțiunea mea ar fi fost un asemenea sfârșit cu Leonard Cohen.

Până în 2016, America modernă nu a avut un președinte cu totul din afara politicii. Cu Donald Trump sfârșea lumea modelului de până atunci, numai că „mlaștina” amenințată de Trump cu asanarea a supraviețuit și l-a „secat”. Mlaștina va continua să se lățească și să se adâncească.

Până în 2020, membrii familiei regale britanice nu s-au înghesuit să critice public istoria Commonwealth-ului. Anul trecut, prințul Harry, rapid integrat de soția sa în liberalismul-socialist californian, a făcut-o. Continuă însă să primească „subvenție de familie” din perfidul Albion. Despre sfârșitul cărei lumi e vorba aici?

În 1958, unsprezecele de bază al echipei naționale de fotabl a Franței nu includea niciun jucător de culoare. În 2018, unsprezecele de bază număra șapte jucători de culoare. Sfârșitul lumii? N-aș zice.

Până în 1990, nici echipele de fotbal românești nu includeau în loturile lor jucători de culoare veniți de unde nici cu gândul nu gândești. Nu e sigur însă că un asemenea sfârșit al lumii a dus la prăbușirea grăbită a „sportului rege” în România.

Să încheiem acest text așa cum l-am început – cu o istorioară. De data aceasta una aparținînd folclorului-umoristic legat de politică, fiindcă ne ajută, iar politica a ajuns un artifact umoristic. Istorioara ține de un Congres al C.C. al P.C.R. Oh, de neuitatele congrese!

După cele trei ore ale discursului lui Ceaușescu, un bătrânel din primele rânduri tot încearcă să se ridice de pe scaun și să spună ceva. „Șefii de rând” îl împing, nu tocmai discret, înapoi pe scaun.

Ceaușescu vede ce se întâmplă și după o vreme cere ca omul să fie lăsat să spună ce are de spus. Și omul spune: „Tovarășe Ceaușescu, mă cunoașteți. V-am adus în partid. V-am deschis calea.” „Așa este.”

„Știți că de la mine ați auzit prima oară că astăzi ne este mai greu, ca să ne fie mai bine în viitor. Tocmai am împlinit 100  ani, nu știu cât voi mai trăi, așa că vreau să vă întreb: totuși, când o să fie mai bine?” „A și fost.”

Ca și sfârșitul lumii.

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Dorin Tudoran – Certocrația: Sfîrșitul lumii

  1. ontelusdangabriel zice:

    ***

    Apreciat de 1 persoană

  2. eduardantoniu zice:

    Intre jucatorii de culoare veniti de unde nici cu gandul nu gandesti e si Dumitru Cardoso de la Gaz metan Mediash. Tata roman, mama brazilianca, nascut in Suedia, mutati in Italia, de unde are si cetatenia. I s’au parut prea complicate pentru el demersurile si pentru cetatenia romana. Lui Mario Camora, insa, portughez, de la CFR Cluj, insa nu. Cred ca a si avut deja o prima selectie in nationala.

    Apreciat de 1 persoană

  3. atent zice:

    La nuanțările dlui Tudoran, aș răspunde cu serios-ironicul poem al lui Montale

    Locuta Lutetia

    Se il mondo va alla malora
    non è solo colpa degli uomini.
    Così diceva una svampita
    pipando una granita col chalumeau
    al Cafè de Paris.
    Non so chi fosse. A volte il Genio è quasi
    una cosa da nulla, un colpo di tosse.

    Caut si varianta in ro., a lui papahagi Papahagi.

    Apreciat de 2 persoane

  4. atent zice:

    Nu dau de ea, dar primul vers sună cam așa:

    Dacă lumea se va sfîrși (duce)
    nu va fi întrutotul din vina oamenilor.

    Aici chiar e un mister „ce-a vrut să spună poetul”…

    Apreciat de 1 persoană

  5. Scepticus Scepticus zice:

    Binevenita revenirea domnului Tudoran si superba povestea de la C.C. al P.C.R.
    Are dreptate despre premiul Nobel oferit degeaba lui Obama, la fel si cu cel oferit unui menestrel in locul unor scriitori adevarati precum Ismail Kadare.
    Nu pot sa nu observ republicanismul de drum lung al autorului : „că „mlaștina” amenințată de Trump cu asanarea a supraviețuit și l-a „secat”. „Mlaștina va continua să se lățească și să se adâncească.”
    Cred ca mlastina s-a adancit si latit prima data in timpul lui Bush jr.

    Apreciat de 1 persoană

  6. ontelusdangabriel zice:

    ***// pentru că viața este poezie
    și invers
    nu resping pe nimeni
    ce ar fi frumosul fără urât
    și invers
    adevărul și minciuna și falsul
    consubstanțiale
    exact dar exact așa cum ateul când îl neagă pe Dumnezeu îi face indirect cea mai frumoasă declarație de iubire
    aplic prin urmare o listologie algoritmică
    și apar
    bunătatea pământului care îi hrănește pe carnasierii megaînțelepți
    dulceața organelor care asigură dezideratele oficiale
    când te gândești că oficialii stau în birouri
    oh my little brain just in pain but not insane
    căci în bărci
    libărci
    you search
    iar baudelaire sună mult mai bine în engleză decât în provinciala maternă
    ce fază
    nemenționată în muzici și faze
    fiindcă viața este muzică
    și invers
    în vers

    Apreciat de 1 persoană

  7. rameau zice:

    CE INSEAMNA Certocrația?

    Apreciat de 1 persoană

  8. jellyfishb zice:

    „Până în 2016, America modernă nu a avut un președinte cu totul din afara politicii. Cu Donald Trump sfârșea lumea modelului de până atunci, numai că „mlaștina” amenințată de Trump cu asanarea a supraviețuit și l-a „secat”. Mlaștina va continua să se lățească și să se adâncească.”

    Excelenta analiza.

    Apreciază

  9. rameau zice:

    Pacat ca nu apare in DEX , face sens ! AG

    Apreciat de 1 persoană

  10. Am construit termenul de Certocratie dupa modelul Kakistocratie (guvernarea celor mai nepotriviti) folosit ca titlu pentru un volum de publicistica, fara sa sper ca DEX-ul il va lua in seama. Asa ca stau linistit.😏

    Apreciat de 3 persoane

  11. Valentin Feyns zice:

    Sfȃrşitul lumii vs sfȃrşitul unei lumi vs sfȃrşitul unor lumi. Unele lumi mor de bătrȃneţe, altele se sinucid, altele mor de atacuri provocate intenţionat si criminal din interior (de un virus sau altă monstruozitate) .
    Un astfel de atac s-a produs la Washington in ziua de 6 ianuarie. Si nu a fost un virus.
    Trump işi incheie singurul mandat cu acte profund dezonorante. Ar fi putut uşor să aiba opt ani de conducere strălucită, dacă nu ar fi combinat promovarea unor masuri cărora le duceam dorul de mulţi ani cu o personalitate cronic ţăcănită.
    Acum cȃteva saptamani, dupa un discurs incendiar al lui Trump scriam unui prieten (păstrez o expresie in englezeste pentru că nu sunt sigur de echivalentul romanesc):
    “Eu inteleg ca in discurs Preşedintele ne-a spus cam aşa :
    “Inainte de a discuta dacă eu sunt sau nu a piece of shit, lasă-mă să-ţi arat ce huge piece of shit este aşa-zisa democraţie Americană de care eşti aşa de mȃndru.
    Te rog – mai ziceam – spune-mi că greşesc”
    Nu mi-a răspuns.
    Asta, plus ce s-a petrecut in America de la alegeri incoace mă fac să cred că am avut o vinovată dreptate. Frumoasa poveste pe care o numim Democraţia Americană n-a murit, dar nici mult nu mai lipsea. Trump a făcut tot ce a putut. A minţit de atatea ori si cu atȃta convingere incȃt multă lume de bună credintă a ajuns să-l creadă; a pornit proces dupa proces deşi 60 de tribunale conduse de judecători şi republicani şi democrati, inclusiv Curtea Supremă au refuzat să pornească procesele din lipsă de dovezi; a pus presiune şi a încercat sa şantajeze functionari şi deputati din statele unde a pierdut şi a ţinut discursuri provocatoare pȃnă cu o ora-două înainte de atacarea Capitoliului. Zece foşti Miniştri ai Apararii din SUA l-au avertizat pe Trump intr-o scrisoare publica să nu incerce sa implice forţele armate in viata politica; intratȃta de mult considerau ei că i s-au slăbit balamalele.
    Mi-am descris dreptatea ca vinovată pentru că l-am votat in 2016 cu entuziasm şi speranţă şi la celelalte vine ale lui Trump adaug şi pe aceea că mi le-a furat pe amandouă

    Apreciat de 2 persoane

    • Aș mai adăuda concvingerea sa idioată, comună de altfel și altor politruci, că o țară se poate conduce prin rețelele sociale. Pin acești piți numai isteriza iresposabil.

      Apreciază

    • jellyfishb zice:

      Imediat dupa alegeri, Donnie s-a aratat destul de calm (ma rog, calm dupa standardele Trump), a spus ca se va ocupa de contestatii, etc. Punctul de cotitura s-a produs la mijlocul lui Noiembrie cand judecatorii au inceput sa respinga cazurile pregatite de echipa lui de juristi. A fost suficient sa privim atent prestatia avocatei Sydney Powell ca sa realizam ce le poate pielea. Bullshit-ers. Genul de avocati angajati de Trump de-a lungul intreagii sale cariere de antreprenor. Zi de zi Sydney aparea la tv si ne anunta pe cel mai serios ton si cu o fatza lunga, ce proces mare va lansa. Apoi, urma o mare fasaiala pentru ca judecatorii respingeau cazurile ca popicele. De curand, Dominion Voting a dat-o in judecata, Ii cer $1.3 miliarde in daune. Giuliani este iar o mare dezamagire. A regurgitat numai tampenii saptamani de zile si nu s-a lasat pana ce s-a urcat pe scena in Miercurea Neagra si a mai pompat si el nitel participantii la meeting. Un final dezastruos de cariera. Senatorii Cruz si Hawley, ambii absolventi Ivy League!!!, in dorinta de a mosteni segmentul loialist a lui Trump, au defilat scenariul rasturnarii rezultatelor alegerilor. Desi, ca juristi, stiau foarte bine ca acest lucru nu e posibil. De la categoria mari sperante, au ajuns intr-o singura zi nefrecventabili.

      Daca Trump si-ar fi recunoscut infrangerea, atunci lucrurile ar fi stat cu totul si cu totul altfel. Ar fi lasat in urma ce a reusit sa intreprinda din 2017 pana in martie 2020. Dar unde ego-ul e imens si nu exista nici cea mai mica farama de umilinta lucrurile se sfarsesc intotdeauna in fiasco.

      Apreciat de 1 persoană

  12. Pingback: O „descifrare” a „autobiografiei” poetice a lui Dorin Tudoran semnată de Ştefan Borbély în revista „Contemporanul” | Gogea's Blog

Comentariile sunt închise.