Nu, nu mă grăbesc să-mi postez poemul pentrru că am reînceput să scriu iar poezii, nici nu încep de azi fără motiv. Am multe de postat, volume apărute de-ale cerchiștilor, premii, plus că și-au terminat vacanța mulți dintre poeții pe care nu i-am mai văzut din vară. Din acest motiv, îi rog pe poeții postați frecvent de la începutul sezonului de toamnă, să nu se supere dacă nu voi apuca să pun ultimele lor creații…

Chitara cosmică
Atunci cînd chitara este topită de flăcări –
de cîte ori am revăzut aceste imagini –,
îmi aminteam mereu o celebră girafă
incendiată de un nebun, un geniu nebun,
dar focul chitarei a provocat felurite ecouri,
de la extaz aproape orgasmic la grele insulte,
dar deloc nu s-a arătat nepăsarea de gheață…
Nu, Jimi n-a avut niciun merit și nicio vină,
chitara a vrut să scape de degetele lui vrăjite
flăcările au explodat singure, dinăuntru –
griful ardea, corzile plesneau de tot muzicale
corpul poleit gemea, sfîrîia și pocnea armonic.
Girafa e și acum aici, cu picioarele lungi
înfipte în nisipul roșu, coama mereu în flăcări…
Cu ultima suflare, chitara s-a înălțat în cer,
a ieșit din atmosferă ca o rachetă interstelară,
cu o coadă lungă și luminoasă ca o cometă –
de undeva, plînsul ei, tînguirea, dorul nesfîrșit
emană peste lume adevărata muzică a sferelor.
29 – 30 Octombrie 2020, în Iași
imnul 826
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta se potrivea!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ca un suflet incendiat de dragoste acest poem….🤗😍
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc frumos…
ApreciazăApreciază
Un omagiu pentru un mare chitarist din partea unui mare poet.
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Mulțumesc tare mult…
ApreciazăApreciază
Autoincendierea – ca o vibrație purificatoare, modulînd Cosmosul…
Frumos și „miezos” (vorba Marelui Ban din Timișoara) poem!
ApreciazăApreciat de 3 persoane
Da, red ca asta voia mintea mea sa sugereze. Multumesc frunos, frate Vasile.
ApreciazăApreciază
Jimi a întâlnit-o pe Linda Keith în 1966, după ce aceasta l-a invitat să bea un pahar la masa ei după un show suținut de el și trupa The Squires la Cheetah, cel mai căutat local dansant din New York-ul acelor timpuri. Linda era un top-model de succes la Londra și era și iubita lui Keith Richards de la Rolling Stones. Aflată la New York, cu ocazia unui turneu al celor de la Rolling Stones, Linda a fost atât de impresionată de Hendrix încât a dorit să-l cunoască personal… Cert este că Linda a crezut cu tărie în geniul lui Hendrix și a făcut tot ce i-a stat în putere să-l ajute să se lanseze în lumea celor mari, având grijă să nu rănească firea lui sensibilă și înclinată spre a se lăsa ușor cuprinsă de descurajare la orice refuz. Nu avea deloc încredere în el însuși, era mereu nehotărât și simțea nevoia să fie stimulat, deși afișa un soi de bravură ostentativă care nu păcălea însă pe nimeni care îl cunoștea cât de cât. I-a aranjat o audiție cu Andrew Loog Oldham, producătorul și managerul celor de la Rolling Stones și un bun prieten al ei. Pentru ca el să se prezinte onorabil în fața lui Oldham, Linda nu s-a sfiit să ia una din chitările lui Keith Richards, un Fender Stratocaster alb, nou-nouț și să i-o dea lui Hendrix, care demult visa la o astfel de chitară. Chitara a rămas pentru totdeauna la Hendrix, iar Keith Richards n-a băgat niciodată de seamă că-i lipsește. Hendrix nu l-a impresionat deloc pe Oldham care nu înțelegea ce găsește genial Linda Keith la acest tânăr, nevăzând în el decât un nebun fără de har. După acest refuz, ea a trebuit să-l consoleze mult timp pe sensibilul Hendrix care căzuse într-o pasă gravă de neîncredere în sine. A urmat apoi Seymour Stein, un alt om important din domeniul muzical, tot prieten de-al Lindei care, ca și Oldham, a zis un mare nu. (http://lauravoina.blogspot.com/2017/08/jimi-hendrix-sau-cata-viata-poate-sa.html)
ApreciazăApreciat de 4 persoane
Multumesc frumos pentru aceste pretioase evocari/ istorisiri. Apoi, a fost succesul, iar dupa plecare peste 80 de volume postume. Povestea lor aici
https://ultimateclassicrock.com/posthumous-jimi-hendrix-albums-list/
ApreciazăApreciază
Arta cheamă artă, chiar și ca jerftă, poemul acesta ca o muzică ce va rămâne.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțuesc frunos, Adela…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ruby Tuesday este o piesă scrisă despre Linda Keith, iubita lui Keith Richards. Acesta din urmă a scris piesa după ce Linda l-a părăsit pentru Jimi Hendrix. Keith Richards și Brian Jones au scris piesa împreună, dar păstrând tradiția Rolling Stones, Mick Jagger și Keith Richard sunt creditați în mod oficial drept autori (https://www.europafm.ro/the-rolling-stones-ruby-tuesday)
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Linda? Linda Keith (born 1946) is British fashion model, best known for her work for Vogue Magazine during the 1960s as well as her involvement in the rock music scene.
???
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ea e!
ApreciazăApreciază
Felicitări pentru regăsirea chitarei lui Jimi Hendrix și pentru muzica redată lumii de pe claviatura d-lui Liviu Antonesei.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos…
ApreciazăApreciază
Cu o singură precizare. Trebuia să fi scris mai sus Wood’s child pentru ca să fie și dl. Cezar Straton mulțumit.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Poate e mulțumit și așa….
ApreciazăApreciază
O conexiune energetică împărtășită prin cuvinte.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Merci, Flory…
ApreciazăApreciază
Foarte frumos poem! Jimi ar fi mîndru.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Știu eu? poate ar fi. Mulțuesc frumos.
ApreciazăApreciază
„Dance me to your beauty with a burning violin”
ApreciazăApreciat de 2 persoane
\o, Yes!
ApreciazăApreciază
Incantația este atributul poeziei.
Se lovesc sunetele tremolate a muzicii născute din speranță .
ApreciazăApreciat de 1 persoană
…ale muzicii
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulșumesc frumos.
ApreciazăApreciază
chitristul vrajitor. cel mai tare. revenind la poem, mie imi place mult si imaginea fotografica de-a dreptul a girafei in flacari. coama ei in flacari care si azi… si as zice ca una fara alta parca nu ar avea rotunjimea necesara.
va fi un ciclu de poezii? va fi? ce va fi?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Sigur, ele fac pandant. Ce va fi, nu stiu. Eu scrie ce mă apucă, cînd mă apucă. Deși e mult mai scurt, ar intre în rîndul poeziilor din % Poeme rock, unde ar mai putea intra și altfele, risipite prin alte volume, precum, În oglinda riffului…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
nici nu imi inchipui altfel decat CAND MA APUCA, ))) ar merge un fel de coda, la volum, ca un ecou nesfrsit, in flacari, tema este generoasa, poetul indrgostit de rock, fin analist si degustator, plus ca ar sfida cutumele
cum ar fi o care de rereinterpretare/simtire/ rasucire nu a temelor altora, ci a propriilor teme… mi-a venit acum
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Asta e o idee foarte bună!
ApreciazăApreciat de 1 persoană