Cercul Poeților Apăruți (9) – Gela Enea: „nu am nicio fotografie cu tata”

Dacă nu mi-ar atras atenția poetul Nicolae Coande nu aș fi știu nimic despre poeta Gela Enea, autoare a cîtorva volume de poezii. Se întîmplă ceva sau cu difuzarea e carte, sau cu așa zisa critică de semnaare, fie cu distributivitatea atenției mele, fie cu toate laolaltă! Oricum, dacă în junețe, știam cam tot ce apare și reușeam să-mi procur volumele dorite, acum a devenit imposibil. E adevărat că, pe atunci, apăreau vreo 20 – 30 de volume de poezie care meritau atenție, din care 5 – 10 foarte bune. Acum, apar sute de volume de poezie care ar merita văzute și cîteva zeci bune. Greu, mai ales cînd nu mai există o difuzare națională și editurile sînt atît de multe că nu le poioți ști pe toate… Poemul pe care îl postez mi se pare foarte bun și, cred, cine a putu sdrie așa un poem, va fi scris mai multe!te1

Gela Enea – nu am nicio fotografie cu tata

ce bine ne-ar fi stat împreună

aș fi lăsat să treacă de la mine/m-aș fi aplecat puțin

cât să părem la fel de înalți/tata

cu bunăvoința lui firească

mi-ar fi dat să trag dintr-un kent

 ca să ies în poză

matur

 după divorțul alor mei

 ne-am așezat la mese diferite

inconștienți

depresivi

flămânzi

așteptând porția noastră de viață

din mâinile aceleiași afurisite  de chelnerițe

ea întârzia

și… întârzia

dintr-odată

boxele au slobozit   je suis malade

Lara Fabian/ori Dalida în versiunea vivre

n’ importe qui

vocea

 vibra peste foamea din noi

o acoperea

aș fi vrut să se apropie mama

tata

s-o danseze puțin

îi și vedeam cum alunecă unul într-altul

de la masa lui

tata nu privea decât farfuria adâncă/pesemne

zeama lungă și acră a despărțirii îi sta în gât

altceva n-a vrut să mai încerce/spunea

orice supă reîncălzită e bună s-o arunci la câini

 i-am trimis scrisori/fotografii

în costum de gimnazist/în costum de licean

 în costum de îndrăgostit

 i-am cerut bani de buzunar

 nu știu prin ce subterfugii ale vârstei

buzunarul creștea și el odată cu mine

tata nu s-a plâns niciodată

sau eu mă aflam la celălalt capăt al înțelegerii

 azi

 îl însoțesc pe ultimul drum

mi-apropii buzele de mâinile tatei

ca de niște crucifixe  în noaptea Învierii

 vor mai fi ocazii/îi spun

ca și cum el m-ar auzi/ca și cum

nu acesta este finalul

acasă am găsit o fotografie din ziua nunții lor

scăpată de prăpădul mamei

am tăiat-o frumos/pe jumătate

m-am așezat la mijloc/între ei

să fac un selfie/dar

ieșeam din cadru/eram

prea mare

sau  ecranul era prea mic

vor mai fi ocazii/mi-am spus