Mircea Dinescu – Secretul lui Bachus, cu Gabriel Liiceanu în rolul principal


Devastator! Acum, să vedem dacă filosoful neamului îl dă și pe Mircea la cremenal!

https://www.catavencii.ro/editorial/secretul-lui-bachus-cu-gabriel-liiceanu-in-rolul-principal/

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Mircea Dinescu – Secretul lui Bachus, cu Gabriel Liiceanu în rolul principal

  1. vasilegogea zice:

    Nu! Nu dă „bacșiș”!

    Apreciat de 3 persoane

  2. Larsen Elena zice:

    Mai rămâne ca filosoful businessman să facă o reclamă plătită de Papaya !

    Apreciat de 1 persoană

  3. Vasilica Ilie zice:

    Este extraordinar pamfletarul – ialomițean de-al meu- Mircea Diaconu! Știe să atingă cu dibăcie și ironie pe Gabriel Liiceanu, făcând referire la eseul lui, ”Mirosul sobolanilor. Asteptand o alta omenire” pe care l-am citit încă de când a apărut, după un studiu comparativ al speciilor animalelor pe care l-a scris Konrad Lorenz, cel care a luat premiul Nobel pentru medicină în anul 1973. Citez din pamfletul de față: ”(…) ca un savant ce se joacă cu viețile oamenilor de dragul unui experiment științific, așteaptă să vadă efectul devastator al Saricăi Niculițel asupra șoriceilor dalbi din laboratorul societății civile. Numai că, în loc să strige ,,Evrica!”, filosoful e nevoit să exclame iohannicește ,,Ghinion!”. Căci, plini de recunoștință, cobaii chercheliți păreau a-i cerși din priviri încă o butelcuță. (…)”
    Din ceea ce i se întâmplă filozofului Gabriel Liiceanu de la un timp, cred că se află pe o pantă descendentă din viața domniei-sale. Dixit!

    Apreciază

  4. Bogdan Stoicescu zice:

    Un fel de apel, îmi pare a fi, mai degrabă, pamfletul ăsta excelent, către autorul unui alt apel… Cît despre jocuri, eu cred că numai la un Casino serios ele pot fi pot fi făcute, cît de cît, pe bune… Că în politichia asta a noastră, vorba-aia: există posibilități care „se poate” și posibilități care nu „se poate”… Pe vremuri, la emisiunea meteorologică, prezenta un tip simpatic, Nicolae Topor care, mai în glumă mai în serios, își încheia predicțiile spunînd: „apoi, dragii mei, ce-o fi mîine, ‘om trăi și ‘om vedea!”…

    Apreciat de 1 persoană

  5. Virgil zice:

    La chestia cu vinul hai sa zicem ca esti speriat de o astfel de eventualitate. Da sa te mai si lauzi dupa aia asta da caracter 🙂

    Apreciat de 4 persoane

  6. ontelusdangabriel zice:

    cel mai bine e la omușor// să o iubești/ în plinătatea prezenței sale/ și se sleiesc certurile/ nici tătarii nu mai dau năvală/ goană după bani/ mai mult renume decât ai/ iubește-o pe ea/ pe făptura care sucește mințile/ accentele eretice din lacrimi și sfinți/ dozajul focului ce-i sufletul/ observi că restul nefericește/ nenorocește/ străbătute străzi/ paulista san francisco philadelphia/ acel text premonitoriu din culianu/ păcatul împotriva spiritului/ cum să mai vrei ceva/ lumea ca spectacol/ dar nu ioan grigorescu/ nici măcar shakespeare/ nu fratele meu/ nu sora mea scumpă/ acel brav odiseu care-și pune dopuri în urechi/ am visat o sirenă/ știți bine că nu-s vasile roaită

    Apreciat de 1 persoană

  7. petrujipa zice:

    Super! Și au băut vinul ,,experiment” prima mână. Multă lume candrie în filosofia noastră!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.