San-Antonio: „Iubesc enorm România actuală. E un loc mișto în care mi-ar plăcea să mă retrag după ce mor…”


dodo

Fraza de mai sus este pusă drept motto, desigur în franceză, la minunata cărticică, aproape o sută de pagini în format poche, publicată de Dodo Niță, cel mai bun critic și istoric al benzii desenate, cu prilejul colocviului internațional L`Humour chez San-Antonio. Sources, instruments, traductibilite. organizat la Craiova mai a.c. Publicat tot în franceză, desigur, volumul a făcut deliciul fanilor academici ai lui San-A, paricipanți la eveniment. De bună seamă, cartea a făcut și deliciul neu, fan de prin 1972 – 73, cînd am citit primele volume, împrumutate de Luca Pițu, cu care noi, francofonii de la sociologie-psihologie, am făcut în acel an cursul de limbă franceză. Peste timp, am citit toate cele 175 de volume din serie, am citit și hors-serie-urile, thriller-urile semnate Frederic Dard, ba chiar am încercat să citesc și traducerile românești, mai mult sau mai puțin reușite, pentru că San-A nu scrie pur și simplu în franceză, ci într-un idiom propriu, la care participă franceza, cîteva argouri și uriașa sa inventivitate lingvistică. N-am uitat nici azi zeci din cuvintele create de el, de pildă această ortografie pentru Soljenițîn – Seul-genie-du-Chine -, citită prima oară acum vreo 40 de ani! Am și acum vreo 40 de san-auri, deși am dăruit multe în viața aceasta! Traducerea romanelor sale nu poate fi decît mai mult sau mai puțin satisfăcătoare, ar fi necesar un traducător – unul singur, nu o duzină! – care să inventeze plecînd de la limba română un idiom echivalent!

San-Antonio en Roumanie (Editura Revers, Craiova, 2017), plecînd de la ansamblul operei lui Frederic Dard – amintite de mine mai sus – face inventarul complet al incidențelor lui San-Antonio cu România, cele trei romane care se ptrec (și) aici, personajele românești sau de originare din România, cauzele acestei invazii de români în cărțile sale. Nu e însă un inventar sec, ci o carte scrisă, la rîndul ei, cu umor, iar un omagiu mai bun lui San-A nu văd cum i s-ar putea aduce! Dacă o găsiți, lectură plăcută! Să nu uit – coperta este desenată de pictorul Valentin Tănase, coperta a patra de graficianul Șerban Andreescu, cu care am lucrat cînd eram la Adenium, iar prsonajele principale ale seriei – San-A, Beru, Bertha, Bossul, Pinaud – sînt excelent portretizate de graficianul Radu Gavrilescu…

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la San-Antonio: „Iubesc enorm România actuală. E un loc mișto în care mi-ar plăcea să mă retrag după ce mor…”

  1. eugen zice:

    dar asta doar peste câteva secole bune, că aici mai sunt destule de… spus! Deum audit.

    Apreciat de 1 persoană

  2. eduardantoniu zice:

    Radu Gavrilescu inca mai face grafica? Si chiar la asta? El mi’a dat, in clasa, sa vad si io (pentru mine) primele San Antonio. Acum aproape 40 ani deja…

    Apreciat de 2 persoane

  3. Micky Cahana zice:

    Am găsit, deci, un altceva pe care îl împărtășim. Am toată seria în format electronic (175 + 9 Hors-série). Dacă ai să ai nevoie de vreuna, știi ce să faci.

    Apreciat de 2 persoane

  4. Radu zice:

    Și eu am visat (în romanul meu) că fac talpă pe Lăpușneanu cu nimeni altul decît comisarul San-Antonio și îl invit la o salate nicoise. Voila!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s