Gregory Claeys: Utopia and Revolution. Case of Karl Marx. Bonus – Un interviu cu GC…


Este prima intervenție din Colocviul Regal Utopia & Revolution desfășurat recent la Sinaia, cu o prezență internă și internațională remarcabilă, în organizarea lui Sorin Antohi: Artur Blaim, Ștefan Borbely, Jean Harris, Moshe Idel, Mariano Martin Rodriguez, Eduardo Nolla, Tilo Schabert, Michael Shafir, Stelian Tănase. Postez acum linkul acestei intervenții, dar reiau și linkul către micul film care prezintă ceremonia acordării Premiului Cantemir, ediția a IV-a, marelui cărturar izraelian, originar din România, Moshe Idel. Profesorul Clayes este unul din cei mai importanți specialiști din lume în zona utopiei, ucroniei, distopiei etc. De altfel, în scurta introducere a moderatului, este arătată și scurt comentată una din cărțile sale recente tratînd Distopia

 

Bonus – In interviu cu Gregory Claeys în Observatorul cultural… Mulțumiri poetului Nicolae Coande penrtru semnalare!

http://www.observatorcultural.ro/articol/utopia-si-distopia-sint-doua-fete-ale-aceleiasi-monede/

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Gregory Claeys: Utopia and Revolution. Case of Karl Marx. Bonus – Un interviu cu GC…

  1. dezideriududas zice:

    Interesante aceste idei ale lui Gregory Claeys care, din nou intersectează globalismul cu filozofia românească (Mircea Florian – “Recesivitatea ca structură a lumii”….) Am arhivat esența lor intr-un fișier “Marx si Recesivitatea 2017”.
    Două precizări acum :
    1. Da, din țări în care-ți poți permite, e bună cercetarea extinsă prin “regresia către sursele perioadei” de care ești interesat, deoarece cercetarea mai scapă institutiilor, și “pi” ( aici, diferit de 3,14159265…) la uoameni….. Din țări ca România, mult mai bună este recesivitatea generalizată….., atât timp cât cercetarea prin regresie este total utopic a fi închipuită. Cercetarea este continuu progresistă/progresivă… deoarece nu scapă instituțiilor….
    2. Rețin de la Marx “renta absolută”, ca posibil factor de echilibru dinamic , in viitor, izbăvitor pentru disputa dintre “disonanța competiție” și “consonanța sistemului social” bazat pe o diviziune a muncii pe care chiar Marx ar fi dorit să o vadă abolită.
    PS O veste bună totuși. Nu doar noi suntem cetățeni ioropeni și avem drepturi ci și “una”, România, ieste țară ioropeana și are drepturi….De unde și instituțiile ei…..

    Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s