Un poem de azi. Văd că de-o vreme, de vreo doi ani, am un fel de prefață loco la poemele cretane… Asta e. Mai bine să scrii decît să nu citești! Ha, ha, ha!
Colecționarul
Trupuri în iarbă, lîngă trunchiul răchitei,
unde vîntul e moale și clipocitul e leneș,
adun imagini, pun hălci de timp împreună,
timpul nostru împreună, una peste alta,
mă răsfăț în leneșa risipă – colecționar de
monezi neprețuite pentru zilele negre.
Și vor veni norii plumburii precum
un mare crah bursier, o criză financiară –
toată risipa asta tezaurizată cu grijă
se va risipi și ea aidoma unei ploi violente
de vară prăbușite din senin asupră-ne…
Un platou de argint în care n-a mai rămas
nici urmă din pîrguitele fructe!
Nu, deocamdată nu, deocamdată
vîntul e moale și transparent și clipocitul
leneș, iar eu adun visînd că monedele
nu poartă în ele nici o picătură de plumb!
28 Iunie 2017, în Iași
felicitări, Colecționarule de poeme! Și eu care credeam că citeai liniștit Cațavencii…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Păi, am citit și Cațavencii, am si înotat, am si scris… Da, încep să colecționez și pe-acasă…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Superb poem,într-adevăr!magda u.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos, Magda!
ApreciazăApreciază
Inspiraţie pe un fond bleu şi în fumul de ţigară… Frumos poemul! Felicitări!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos!
ApreciazăApreciază
Interesanta tema poemului…Si iarasi apa…si iarasi timpul care este un izvor de bucurie imateriala ce colectioneaza sentimente transformate apoi in materie, fie si-n ,, pretioasele monede”…Frumoasa si sugestiva imagine ,,a pirguitelor fructe din tava de-argint”…Ai mare inspiratie vad (de 2ani…), avant le lettre, din frumoasa Creta!
Cum ai reusit sa emani fumurile si din privire?! Asa-i, mai bine-i sa scrii, decit sa nu citesti!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc frumos. Ei, cu fumul, e chestiune de joc al vîntului moale…
ApreciazăApreciază
„Miezos”, cum ar spune Magistrul Șerban Foarță!
(Doar un mic „zgomot” în „muzica” poemului: de ce „monezi” și nu „monede”?)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Culmea e că am schimbat monede, nu știu de ce mi-a trebuit z-ul acela. Dar mai văd…
ApreciazăApreciază
Induce ideea de grămezi…bogăţie. Tezaur de Vise.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Felicitări!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mulțumesc.
ApreciazăApreciază
Minunat poem, într-adevăr… Ți-l voi fura (cu voia ta, hehehe, n-am găsit altă rimă!) pentru revistă…Iar fotografia asta a ta mi-a readus din memorie un la fel de frumos poem al lui Nino Stratan. Ți-l dăruiesc, cu drag. (Nu, nu e un troc, e un simplu dar!)
După ce vom fuma
O să ajungem să ne fumăm toată
mobila din casă
o să ajungem să fumăm tablourile,
computerul şi sticla de geam
vom fuma canarul şi afişul rămas,
vom fuma cărţile şi uitarea
ne vom fuma amintirile, lumina
veiozei şi cutremurul de pămînt
vom fuma calendarul
şi după ce vom fuma tacîmurile
şi vederea, după ce vom fuma faţa
de masă şi degetele ca nişte lumînări
vom aprinde liniştiţi o ţigară.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Mulțumesc frumos. Și pentru dar, desigur. Foarte frumos! Bun era Nino!
ApreciazăApreciază
Da, este foarte, foarte bun… În fiecare zi, trec pe lîngă blocul unde stătea (în imediata apropiere a bibliotecii unde lucrez), în drum spre casă. Și mereu am pornirea să urc pe scara ce ducea spre etajul întîi, unde își avea apartamentul și unde mă duceam, cu foarte rare excepții, zilnic. Au trecut 12 ani și nu mă dezobișnuiesc deloc de acest lucru. Poate și pentru că mi-e foarte dor de el… Mă rog… Uite, vreau să-ți spun că am strîns următoarele furăciuni de la tine (pînă acum): Primăvara, Glissando, Învățăturile pentru Delfin și pe aceasta de azi. Dar am impresia că pînă voi scoate numărul următor al revistei, în septembrie, furăciunile vor continua!!!
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Ha, ha, ha! De atîtea furăciuni să am eu parte!
ApreciazăApreciază
Am citit de cîteva ori poemul și-mi place mai mult „monezi”, decît „monede”, cum spune dl Gogea, care are, și dumnealui, pe undeva, dreptate…Dar sub forma asta îl simt la fel de tăios și mai în consonanță cu „zi”-ul din „zilele negre”… Îmi pare și mai „scurt”, mai abrupt, mai abraziv decît ușor turtitul „monedă” (cu eventuala varianta „monetă”)… Ba, chiar mai sonor, atîta vreme cît silaba „zi” este prezentă în însuși substantivul „muzică”, în fond, nu? Mă rog, e părerea mea, a unui simplu cititor de poezie, hehehe!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu știu exact motivele, dar eu am folosit mai întîi monede, poate mă întorc acolo….
ApreciazăApreciază
Și nu cred că „z”-ul supără, așa cum nu cred că nici consoana „m” (prezentă de 25 de ori, dacă am numărat io bine, în poemul lui Nino) nu deranjează…
ApreciazăApreciat de 1 persoană