Liviu Antonesei – Comunicarea este putere


Public mai jos un text-interviu acordat scriitorului și jurnalistului Călin Ciobotari pentru publicația Dacia Literară și apărut între timp. Mă gîndesc să-i dau o utilizare mai extinsă, un public mai diversificat decît cel al unei reviste de literatură. Mai ales că astăzi am acordat un interviu televizat, însă cumva privat, fiind materie pentru o teză de licență în jurnalistică, în care am spus cam același lucru…

DSC02521

Comunicarea este putere

 

Liviu Antonesei

 

Unul dintre cele mai invocate concepte în România prezentului este cel de „manipulare”. De ce la momentul actual vorbim atât de mult despre manipulare?

  • Există o vorbă care spune „informația este putere”. Cred că trebuie să ne oprim puțin asupra ei. Informația în sine, cea corectă, este de fapt neutră, ea capătă conotații pozitive sau negative numai prin modul de utilizare, deci prin comunicare. Omul este o ființă care comunică, iar puterea nu vine atît din informație, cît din comunicare. Prin urmare, comunicarea este putere. În ultimele decenii, vorbim mai mult despre manipulare pentru că zona informațiilor a explodat, pe cale de consecință și cea a comunicării și pentru că am asistat la o explozie similară a mijloacelor de comunicare sau a canalelor cu un termen mai tehnic. Dar să încerc să fiu puțin mai clar. Toți sîntem în contact cu informațiile – și trebuie să nu uităm că informațiile nu sînt fapte, ci „imagini” ale faptelor! –, toți comunicăm și, în același timp, toți manipulăm! Facem asta „zi de zi și ceas de ceas în proporție de massă”, ca să cităm un clasic al manipulării pre numele său Ulianov. Facem asta pentru că mesajele noastre nu sînt nude, ca și cum ar fi emise de un robot, ci încărcate cu toate „zorzoanele” care să ne ajute să convingem, să influențăm, mesajele noastre sînt persuasive și pentru asta intervin mimica și pantomimica, tonul și intensitatea vocii, căldura sau dimpotrivă răceala cu care vorbim și care au echivalentele lor în limbajul scris. Dar asta este manipularea aceea de zi cu zi, de amatori, ca să spun așa. Există însă și manipularea efectuată de profesioniști, aceasta este cea care s-a multiplicat, cea despre care vorbim mai mult în vremea din urmă.

 

În mod tradițional, în spațiul românesc, presa a fost și este identificată ca sursă principală a manipulării. Este legitimă această asociere între mass-media și manipulare?

  • În măsură în care presa nu vizează o singură țintă sau numai cîteva – cum se întîmplă în situațiile de comunicare curente –, ci un public de mari dimensiuni, publicul larg, după cum se spune, sau largi arii ale opiniei publice, presa este un excelent mijloc de manipulare! Presa nu oferă informație nudă – nici măcar atunci cînd difuzează știri necomentate, pentru că și știrile sînt selectate dintr-un ansamblu uriaș –, ci informație selectată, asociată în ansambluri mai mari, interpretată etc. În jocul presei găsim și un vast joc al intereselor – pentru că și editorii, și jurnaliștii, ba chiar și cititorii au interese. Interesele acestea nu sînt neapărat congruente. De pildă, ale editorilor și jurnaliștilor. Un jurnalist „acoperit” poate avea o agendă cu totul diferită de cea a editorului, iar dacă este să ne luăm după „informațiile” ce ies la lumină, fenomenul acoperirii nu se oprește la exemplul auto-deconspirat al colonelului Turcescu! Caz interesant, de altfel – acum, după autodenunț, a încetat să mai fie și „acoperit”? S-a transformat din jurnalist acoperit în politician acoperit?! Descoperirea n-a servit ca o nouă acoperire? Dau o sticlă de whisky bătrîn cui îmi poate da un răspuns care să mă convingă într-o direcție sau alta! Presa rămîne un excelent mijloc de manipulare în continuare, dar în vremea din urmă, este puternic completată și concurată de ceea ce numim „rețele sociale”, un fel de presă sălbatecă. Avantajul acestor mijloace de comunicare este, în primul rînd, răspîndirea arborescentă a mesajelor, trecînd prin tot felul de relee voluntare sau involuntare. De acest avantaj a început să se bucure și presa clasică în versiunile sale de pe internet. Și, pe fondul scăderii încrederii în presa main stream, are încă avantajul unei credibilități sporite. Și asta deși e plin deja internetul de site-uri și bloguri „sub acoperire”! Și nu mă refer la tot felul de dcnews, pesurse etc, ci și la unele care încearcă să-și ofere o aură de credibilitate și respectabitate. HotNews vă spune ceva? Mai ales cînd se „încălzește” în anumite momente ce par, poate și sînt, decisive?

 

Care credeți că sunt sursele principale ale manipulării în România contemporană? Puteți identifica surse concrete sau, din contra, credeți că discuția rămâne la un nivel abstract?

  • Slavă Cerului, nu mai trăim într-un regim monolitic, cu tot poporul „strîns unit” în jurul partidului și al secretarului său general, unde de manipulare se ocupau secțiile de propagandă de diverse nivele și Securitatea, „brațul înarmat al partidului”, trăim într-o societate pluralistă, cumva și democratică, prin urmare și sursele de manipulare s-au multiplicat. Serviciile își păstrează un rol important în domeniu și, poate, e bine că sînt mai multe și că interesele lor nu coincid întrutotul, așa că se mai calcă pe picioare, își mai deconstruiesc reciproc strategiile. Dar mai sînt acum și partidele, fiecare cu sectorul său de manipulare, cu echipele sale de „zvoneri” – constructori de strategii și produse de manipulare – și „răspîndaci” – difuzorii mesajelor –, iar de cînd cu internetul, au început să-și plătească „postaci”, cu ora, cu numărul de postări etc. Ba chiar aceștia s-au calificat la locul de muncă, s-au specializat. Unii atacă mesajul, discursul, din postarea inițială cu argumente civilizate și măcar aparent credibile. Alții deversează lături cu toptanul ca să descurajeze posibilele intervenții în favoarea discursului principal. În sfărșit, unii mută discuția de fond în zone adiacente, ba chiar foarte depărtate de sensul respectivului discurs… E interesant cît de abil a folosit PSD tema „sorosistă” la alegerile de anul trecut, la sugestia experților israelieni de campanie. O excelentă analiză aici http://www.romaniacurata.ro/sorosismul-inventat-in-laborator-de-consilierii-israelieni-ai-lui-dragnea/ . Au încercat să refolosească asta și în timpul protestelor din februarie, dar au produs reacția plină de umor a protestatarilor. De unde se vede că nu merge mereu o supă reîncălzită! Nu, discuția nu trebuie să rămînă la un nivel abstract, manipularea este întotdeauna concretă și putem încerca să depistăm sursa dacă începem cu întrebarea care se pune în cazul oricărei „crime” – cui prodest?, cui folosește?

 

Sunt românii mai ușor de manipulat decât alții? Se lasă manipulați sau manipularea este mai presus decât ei?

  • Cred că la începutul post-revoluției, veniți dintr-o lume a discursului unic, a ideologiei dominate și cenzurii, eram mai ușor de manipulat, mai mult decît cei din fostele țări comuniste unde existase o societate civilă și chiar una politică. Pe lîngă noua presă independentă, exista o presă, cantitativ importantă a presei feseniste și asociate, cum era revista vadimistă, care a încurajat puternic și spurcarea limbajului public. Cred că atunci, manipularea era un proces mai presus de o foarte mare parte a publicului. Vorba „scrie la ziar” avea mare trecere în ambele tabere, diferite erau numai numele ziarelor! Cred că numărul celor manipulați sau manipulabili este în scădere semnificativă de vreo zece ani încoace, iar cei din aceste categorii sînt în bună parte auto-manipulați, mai ales prin frecventarea exclusivă a „tonomatelor” preferate, fugind ca dracul de tămîie de sursele alternative, măcar diferite, aparent obiective, dacă nu chiar opuse… Cred că, în proporții variabile, acest public există în ambele tabere – deși poate e ușor simplificator să le rezumăm la două – și va exista mereu, e un fel de fatalitate…

 

Cine ar trebui să se ocupe cu ceea ce s-ar putea numi „rezistența la manipulare”? Are intelectualul român vreun rol în această opoziție la manipulare sau este un factor activ în procesul de manipulare?

  • Intelectualul român? Cel autoporeclit public? Ce rol ar putea avea niște ipochimeni care au lins la fundul a două rînduri de președinți și își oferă deja serviciile unui al treilea. Ce naiba poți aștepta de la cei care îl comparau pe Băsescu cu Henric al III-lea și vorbeau despre el ca despre „un lider pentru alte coordonate istorice”? Eu nu aștept nimic, mai degrabă aștept cîte ceva de la cîteva inițiative civice, cum era pe vremuri Agenția de Monitorizare a Presei, care se ocupa și de dezinformarea prin presă, care pare să fi dispărut. Sau poate nu mai primesc eu rapoartele anuale sau tematice și nu reușesc să le depistez. Dacă mai există. Uneori, mai deconstruiesc manipulările site-urile romaniacurata.ro și cursdeguvernare.ro… Cred însă că fiecare dintre noi trebuie să se ocupe intens de asta, așa de unul singur, fiecare după cunoștințele și puterile sale. Ne putem și pregăti, de altfel – de la Arta războiului de Sun Tse la Tratat de dezinformare de Vladimir Volkoff sînt sute de cărți și studii care ne pot fi de folos. Poate ar trebui să citim și cîte ceva din literatura profiler – urilor, ne-ar ajuta să aflăm cîte ceva despre persoanele publice înainte de a-și da arama pe față și poalele peste cap! L-am putut „citi” pe Băsescu în ianuarie 2004, cînd tocmai citeam serios pentru prima oară acest tip de literatură. Pe Iohannis, cam la șase luni după instalarea în funcție, pentru că e mult mai bun la disimulare, dă „semne” mai puține. Nu mi-a servit la nimic? Ba da, pe Băsescu nu l-am mai votat niciodată, iar pe KiWi nu-l voi mai vota, dacă mai apare ocazia…

 

Ce criterii personale aveți pentru a identifica o încercare de manipulare asupra dvs? Puteți exemplifica astfel de situații concrete?

  • Nu sînt chiar un caz atît de bun pentru a da sfaturi. Pe de o parte, am lecturi în domeniu extrem de extinse. Pe de altă parte, la seminarii, împreună cu studenții mei, am făcut vreo zece ani analiză de conținut pe presa vremii, de la România liberă la România Mare. Nu sînt desigur infailibil, dar e greu să mă mintă un articol de presă, o emisiune TV… În sfîrșit, de două ori în viața asta, am practicat tehnici de manipulare ca profesionist. Mă refer la campaniile electorale pentru locale din 1992, pentru CDR, și 1996, pentru PAC. Ambele victorioase. Cea de-a doua devastatoare pentru toate celelalte forțe politice ale locului – de la PSD la CDR, PD. Nu, nu intru în detalii tehnice, sînt plicticoase, dar ceea ce este sigur este că nici acum nu știu dacă am procedat moral, deși cauzele erau, măcar în principiu bune. Și iarăși e sigur că nu voi mai conduce vreodată asemenea campanii, nu voi funcționa ca manipulator calificat… Ca tehnică minimă personală, iar asta ar putea fi de folos oricui: 1. Verificarea informației din cît mai multe surse – trei e numai un minim!, 2. Neevitarea surselor pe care le suspectezi, cu care nu poți fi de acord în principiu, care te contrariază a priori – extrem de rar o manipulare folosește numai minciuni, cel mai adesea e „gri”, amestecă în doze variabile adevăruri, adesea banale, cu minciunile. Consultarea acestor surse îți pot semnala elemente de detaliu pe care nu le poți găsi în sursele predilecte, elemente critice valabile, care te pot ajuta să-ți verifici și nuanțezi propriile poziții, 3. Pune întotdeauna întrebarea „cui folosește”. Cu aceste trei mici reguli îți poți face o grilă elementară, dar bună, de analiză a informației și comunicării. Restul vine prin exercițiu! Desigur dacă nu uităm că întotdeauna comunicarea este (și) un joc de putere, mai amplu sau mai restrîns, mai important sau mai neînsemnat, și că informația nu este doar mai mult sau mai puțin interesantă, ci mereu și interesată!
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

12 răspunsuri la Liviu Antonesei – Comunicarea este putere

  1. dezideriududas zice:

    Cu colonelul m-ai omorât. Îl pui la zid cumva pe Englezescu’ când el pare-a fi ghiaur sadea…O să mă mai gândesc la temă….Vâd că vrei și-o demonstrație, dar avertizezi că unu-i zero si invers…., iar limbajul este doar în sistem numeric în baza 2….Un fel de, când spui Tudoran sare Cristoiu cu rezultatul 5, desi Tudoran si artimetica incearca sa zică că 2 + 2 = 4 de vreo 2 milenii…. „de împliniri mărețe”….M-a salvat aici insă logica polivalenta a lui Anton Dumitriu. Poa’ să aibă fiecare dreptatea lui, da’ la 2+2 rămane 4. Adica, la extrem, 5-ul lui Cristoiu, „pui viu” de 4, se poate combina cu 3-ul altcuiva, ou neeclozat de 4…Aici artistul plastic francez specialist în eclozări vine tare din urmă…..
    Ref. la manipulare cred ca ești prea aproape de fenomen. Tu chiar crezi că mass-media, așa cum o știi foarte bine, are vreo pretenție ca ar deține veridicitatea informației ? Ii doare-n pix. Oricum sunt doar ei între ei….

    Apreciat de 1 persoană

    • Și eu spun altceva?!

      Apreciază

      • dezideriududas zice:

        Regret că nu pot să extind răspunsul.
        Nu, nu spui altceva, dar sunt nuanțe. Două din ele :
        1. La colonel…., nu pare a conta cine acoperă sau descoperă…. cu tablă, ci cine are cheile de la magazia tinichigeriei….Dacă nu dai tu, dau eu aia mică…., da’ veche.
        2. E drept, universitățile, cultura, și-au dovedit și pană acum rezistența la manipulare. Studiul tău e o dovadă. „Opinia publică” este insă aproape toată la muncă in străinătate…., iar la cea de-aici…., „rămâne cum am stabilit” : ” cine mișcă nu mai mișcă”….E un univers paralel însă față de realitatea supraviețuirii ( „noi”, mass-media, ne facem că spunem adevarul…., „ei”…. deja nu mai au ce face chiar cu adevărul real, atât timp cât acesta a devenit inoperabil….)…Prin proiectul meu eu solicit universităților implicarea directă, IGNORÂND COMPLET COMUNICAREA PUBLICĂ, cea care acum ocupa in exclusivitate agenda doar cu inflexiuni ale formelor acelorași realități ! Nefiind partid politic, sper că e permis…. Pe de alta parte, tot prin proiectul meu vizualizez și partea de manipulare publică la care faci referire. Constituțional însă doar partidele politice au dreptul legitim de a modifica decisiv realitatea prin pârghii legale, de aceea o parte a efortului nostru, comun, public…, ar trebui să țină cont de asigurarea de condiții egale de exprimare tuturor forțelor politice. Abia rezultanta acestor exprimări reprezintă evoluția societății. Aici da, temerea ta e perfect indreptățită. Trebuie contracarată retorica goală, dar cum scriai cred că tot tu recent, tinând cont că „ex nihilo nihil”, depășirea retoricii publice inseamnă în mod clar elemente de „ne-nimic”…., deocamdată o rara avis.

        Apreciat de 1 persoană

      • Ei, cît îl privește pe colonel, nu m-aș omorî tare cu nuanțele! Păi, forța de muncă la lucru afară are ceva șanse să se întoarcă oleacă mai vigilentă. dacă se întoarce!

        Apreciat de 1 persoană

  2. angelicabutnarasu zice:

    Manipularea! Ce provocare! E un subiect krepki pentru tot anul asta, o poti lua de la gradinita incolo, incetisor poti vorbi juma di an! Da, informatia inseamna putere, iar puterea corupe. Eu am fost la cursurile lui Dr.O.D.Argesanu inca din 2005 cind a scris cartea ,,Arta razboiului PSI”, si referitoare la sfera politica, ce dur…Fiindca ziarele sunt atit de putine, ,,Agentia de monitorizare a Presei” a disparut, acum fiind agreate de ,,mase”, mai mult ziare can-can, si da, romanii pot fi mai usor manipulati, tocmai ca nu ii intereseaza, depinde din ce grupuri provin, de gradul de cultura, de oaie si ai sai. Ulianov si Volkoff ar trebui studiati un pic si prin licee, ia uiti ce disimulari frumusele practica iliesco si Kiwi, non discursuri, nici un melange informational…iar zvonacii, postacii , raspindacii, vor fi mereu, fiecare cu slujba lui…da, sa invatam ai recunoaste, e un pas spre libertatea spiritului. Cea mai draguta si primara este manipularea casnica, iata un subect fluviu, de mica obtineam orice, cu ,,zorzonele”de pantomima, boticuri, dragalasenii si ochiade albastre, ia fa un dialog cu cenaclul de babe din fata blocului, ca iti indica cele 3 surse rapid, alea-s cu psihologia multimii, poti face un studiu… ,,In lume exista doua puteri- sabia si spiritul. In perspectiva, sabia este intotdeauna invinsa de spirit”!

    Apreciat de 1 persoană

    • Păi, după cum cred, cade victimă manipulării numai cine vrea asta – pe principiul „minte-mă frumos”, indiferent îîn ce context, la cel nivel…

      Apreciază

      • angelicabutnarasu zice:

        Exact! Bine ai spus! Mi-as face o stampila pentru cei care traiesc in ,, Minte-ma frumos”!!! Le-as aplica-o in fruntea ingrijorata de atita fericire, de altfel ii si intreb, ,, Vrei sa-ti spun Adevarul nefardat, sau sa ti-l impachetez a mila fondanta cu fundulita roza? Da, toti ar trebui sa deslusim manipularea, inca din reclama care se lipeste de noi, facindu-si reclama cu noi…

        Apreciat de 1 persoană

  3. Dana (Mara) zice:

    Multumiri, foarte interesante precizarile.
    Poate ca lipsa acestei necesare agentii de monitorizare a presei ar putea fi substituita cu un oarecare succes de echipe de studenti la jurnalism sau sociologie indrumati de profesori competenti, impartiali. Cred ca ar putea fi concluzii interesante.
    Toti incercam sa ne informam corect, onest, promt si sa nu fim victime ale manipularii.
    Va supun atentiei ceva ce m-a impresionat in ultimele luni, desi nu sint simpatizanta PSD. Declaratiile pe care le face fostul ministru Titus Corlateanu, initial l-am auzit la televiziunea publica
    Dar nu am gasit inregistrarea, ci una asemanatoare la rrl.
    http://m.rfi.ro/politica-93650-titus-corlatean-rfi-romania-ue-viteze
    Eu personal simt ca spune adevarul, acel adevar cu majuscula. Ridica un colt de perdea din care se poate vedea un tablou real. Acela ca am fost fraieriti in UE si este timpul sa ne desteptam si sa urmarim interese materiale si profit de care am fost privati in mod sistematic si premeditat. Sistemul de monitorizare pe justitie nu este atit de nevinovat pe cit pare, are in spate interese materiale si de competitie iar noi sintem tinuti cu frina de mina trasa tocmai de oamenii si infrastructura sistemului Basescu si Co. care au fost folositi si de UE, de state precum Germania sau Olanda care poate nu sint interesate de o Romanie foarte prospera pe flancul sud estic al Europei, ci una vasala Rusiei. Citeva cuvinte sincere, adevarate, oneste, logice, care valoreaza cit toata gargara pretentioasa de ani de zile pe platformele B1, hot news, revista 22, romania libera, adevarul, contributors etc.

    Apreciat de 1 persoană

    • Eu am făcut monitorizare din asta pe presa românească cîtă vreme am ținut un curs de metodologia cercetării. Așa au învățat cel mai bine analiza de conținut, content analysis… Cît privește Corlățeanu, am dubiile mele. Iar păcălitul sta astfel – nimeni nu poate fi păcălit dacă nu participă la propria sa păcălire!

      Apreciază

  4. dezideriududas zice:

    „Certocrat”, d-nul Dorin Tudoran si cu „mai reflectati, mai reflectati”…., d-nul Vasile Gogea, cred ca au incercat sa ne faca mai precauti in afirmatii. Prima mea intalnire cu d-nul Andrei Plesu a stat sub semnul lui JM Bochensky. A incheiat atunci cu mine ( prin 1996 – m-a sunat asistenta lui de la NEC sau FCR, poate Dilema ? …, dupa ce-l asasinasem cu intrebari de „cetatean vigilent”….. ) spunandu-mi, la telefon, ca fiecare ar trebui sa faca si sa comenteze unde are competente, asta, desi ulterior n-a respectat nici el indemnul intotdeauna….D-nii Tudoran si Gogea, mai „totalitar”, d-nul Plesu mai instrumental, ne-au introdus intr-un cadru pe care nu-l prea respectam. Studiez economia sistematic de ce putin 20 de ani, de cca. 9 ani administratia. Cred ca d-na (Dana)Mara are dreptate in mare parte din ce scrie mai sus. E drept insa ca si noi am participat la pacalirea noastra, dar e greu sa discerni lumina cand vuvuzelele arunca intunericul…..Pe directia instrumentala, cu „frana totalitara” amintita, voi construi cativa pasi de comunicare publica in care te voi include si pe tine ( cu un final de etapa in decembrie a.c., pe o structura de comunicare–Plesu-Liiceanu-privatizarea prin MEBO ) . Nu putem sa discutam de mere-pere, cand rachita face „minciunele” non-stop, singurul „fruct” permis de Protectia Consumatorului iar rachita are exclusivitate in vegetatia patriei….In Germania te intreaba daca ai nevoie de factura ( un exemplu din transport auto de marfa ) si daca spui ca n-ai, iti rupe factura in fata… La noi asa-ceva ar fi facut chiar de povocatori care s-ar autodenunta apoi…..Daca nu vom face cu economia cum scria Tocqueville de societate ( sa o privim ca pe o gradina ), vom turna la nesfarsit smoala in capul celor care incearca sa ajunga si ei la un standing de viata normal, din afaceri. Nu-i putem angaja pe toti la stat. Daca cei 5 milioane de romani de-afara ar fi nevoiti sa vina acasa, ar fi cumplit. Oamenii aceia nu traiesc din vorbe si din ceea ce cred ei in cap…..Nu incerc sa te acuz de retorica lipsita de substanta, arta pentru arta pe care o faci are o valoare de instrumentalizare terapeutica importanta, cred insa ca poti fi si printre primii care vor rupe establismentul si sa indrepti elitele catre realitatea consonantei interesului lor individual cu interesul public. De aceea te tot omor, da’ tu nimic…..Mai lasa-te si tu, ca o sa ai timp apoi de omorurile tale estetice….Am scris ceva mai mult acum ca voi interveni mai rar…..Va trebui insa sa fiu si eu mai explicit. Luatu’ la omor cand e vorba de tine insuti e cel mai periculos. Chiar n-ai cum scapa, cum ai putea sa te faci ca o iei la stanga, o iei la dreapta, si-apoi sa te mai si miri ? Participam noi la propria pacalire si-atunci suntem scapati…., dar cand pacalitorul suntem chiar noi, dilema e perfecta. Ramane aceaasi unificare a contrariilor ca solutie. Cum ar veni, pacaliti din toate sistemele, uniti-va ! Pacalitorii sunt oricum „Fetele de la Capalna”, non-stop….

    Apreciat de 1 persoană

    • Păi, poți să mă și acuzi, nu văd care ar fi problema. În ce privește elitele aborigene, am părerile mele deja consolidate, așa că prefer să rămîn un lup singuratec, o pasăre croncănind singuratecă pe o creangă a arborelui lumii… Cred că sînt dintre cei care gîndesc intens și fără pauză la interesul public, doar că o fac la modul individual. Cînd mi se cere o mînă de ajutor, nu o refuz, cum a fost cazul cu luptele civice de aici din ultimii ani, teii, salvarea patriomoniului, dar nu mă bag în față…

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s