Să rîdem pur și simplu (7). Contra nevrozei!


1365489976746426417albert_einstein%20tongue

De dimineață, nu reușesc să mă desprind de atacul de la Londra, de furia contra teroriștilor, de angoasa că vor lovi curînd în altă parte. Am încercat cu articole, cu fotografii, chiar cu un fel de poezie. Mai rămîne să încerc și cu rîsul. Dar nu cu bancuri populare pe moment, ci umorul savanților (pentru care mulțumesc Dnei Mihaela Grancea) și vorbele de duh, ca rspuns la insulte, ale unor celebrități istorice din toate domeniile (mulțumirile merg acum către scriitorul Dorel Schor).

O doamna, rugandu-l pe Albert Einsetin s-o cheme la telefon, a precizat ca numarul ei este greu de memorat: 24361

-Ce vedeti greu in asta?!? se mira savantul. Doua duzini si 19 la patrat, nimic mai mult!

 
Matematicianului David Hilbert ii apartine urmatoarea fraza, rostita
intr-o prelegere universitara:
-Fiecare om are un anume orizont. Cand acest orizont se restrange
intr-atata incat devine extrem de ingust, el se transforma intr-un
punct; iar atunci omul acela zice: „Iata punctul meu de vedere!”

Lui Albert Einstein ii placeau filmele cu Charlie Chaplin. Demult, ii
scrisese marelui cineast:
– Filmul dumneavoastra „Goana dupa aur” e inteles in lumea intreaga si
veti deveni negresit un mare om.
Chaplin i-a raspuns:
– Va admir si mai mult. Teoria relativitatii creata de dumneavoastra
n-o intelege nimeni in lume si totusi ati devenit mare om.

Matematicianul David Hilbert a fost odata intrebat despre unul din
fostii sai elevi.
– Aaa, acela! isi aminti Hilbert. S-a facut poet. Pentru matematici
avea prea putina imaginatie.

Intr-o seara, intrand in laboratorul universitar pe care-l conducea,
Ernest Rutherford, fizicianul atomist originar din Noua Zeelanda, vazu
pe unul din studentii sai care, in ciuda orei inaintate, sedea
absorbit in fata unor aparate. Rutherford il intreba ce facea la
asemenea ceas tarziu.
– Lucrez, zise studentul.
– Dar ziua ce faci? relua savantul.
– Bineinteles, lucrez.
– Nu cumva lucrezi si in zori?
– Ba da, zise studentul, lucrez si in zori.
Intunecandu-se la fata, Rutherford il intreba iritat:
– Atunci, tu cand mai gandesti?

Odinioara, pregatindu-si examenul de doctorat, fizicianul Max Born
si-a ales ca materie secundara pentru examenul oral astronomia.
Vestitul profesor din vremea aceea, astronomul Schwartzschield, l-a
intrebat pe candidat:
– Ce faceti cand vedeti o stea cazatoare?
Born stia ca la aceasta intrebare trebuia sa raspunda ca se va uita la
ceas, notand timpul caderii meteoritului, va stabili constelatia in
zona careia l-a observat, de asemenea, directia miscarii, lungimea
traiectoriei luminoase, iar apoi va calcula traiectoria aproximativa.
Dar viitorul laureat al Premiului Nobel a raspuns calm:
– Ma gandesc la o dorinta.

Fizicianul atomist Nils Bohr, pe vremea cand mai era student la
Gottingen, nu avusese ragaz sa se pregateasca suficient pentru un
colocviu din cursul anului universitar, astfel ca raspunsul sau a fost
caracterizat drept nesatisfacator. Viitorul savant, nepierzandu-se cu
firea, a raspuns insa:
– Am ascultat la acest colocviu atatea raspunsuri proaste incat va rog
sa considerati interventia mea drept o razbunare.

Descoperitorul celui de al treilea principiu al termodinamicii, Walter
Nernst, se indeletnicea in orele libere cu o crescatorie de crapi.
Cineva a remarcat in prezenta savantului:
– Ciudata ocupatie! Chiar cresterea pasarilor mi s-ar fi parut mai interesanta.
Dar Nernst a raspuns imperturbabil:
– Ma ocup cu cresterea unor animale care sunt in echilibru
termodinamic fata de mediul incojurator. A creste insa animale cu
sange cald inseamna a incalzi cu bani proprii spatiul cosmic.

Albert Einstein avea un sofer pe care il lua la toate conferintele si
discursurile lui, ca sa nu il lase sa astepte in masina. Dupa ani buni
de participare la discursuri ale geniului, soferul a invatat pe
dinafara tot ceea ce spunea Einstein, asa ca i-a cerut sa il lase si
pe el sa tina un discurs in locul lui. Acesta a fost deacord.
La discurs, dupa ce termina tot de spus si este aplaudat, un domn ii
pune o intrebare foarte incalcita si complicata. Soferul,
nepierzandu-se cu firea a raspuns fara sa ezite:
– Sa stiti ca aceasta intrebare este atat de usoara incat si soferul
meu, care se afla acolo (aratand spre Einstein), va poate raspunde.

 

 

 

John Montagu (1718 – 1792), al patrulea conte de Sandwich, către John Wilkes (1727 – 1797), om politic  britanic:

”Dumneavoastră, domnule, veți muri cu siguranță fie în ștreang, fie din cauza sifilisului”.

”Asta depinde, domnule, dacă vă îmbrățișez principiile sau amanta”.

 

 

Winston Churchill (1874 – 1965) vs. Lady Astor (1879 – 1964), prima femeie din Parlamentul britanic.

Churchill: ”Ce deghizare îmi recomandați să port la balul mascat?

Lady Astor: ”De ce nu veniți treaz, domnule prim-ministru?”

Lady Astor: ”Dacă ați fi soțul meu, v-aș otrăvi ceaiul”.

Churchill: ”Doamnă, dacă ați fi soția mea, l-aș bea.”

Lady Astor:  ”Domnule Churchill, sunteți beat!”

Churchill: ”Da, doamnă, și dumneavoastră sunteți urată, dar mâine eu voi fi treaz și dumneavoastră veți fi în continuare urâtă”

 

 

George Bernard Shaw (1856 – 1950) i-a trimis o telegramă lui Winston Churchill, prin care îl invita la premiera piesei sale, ”Major Barbara”:

”V-am rezervat două bilete la premieră, veniți și aduceți un prieten, dacă aveți”.

Răspunsul lui Churchill a fost pe măsură:

”Imposibil să ajung la premieră, vin seara următoare, dacă mai aveți reprezentație”.

 

 

Dramaturgul englez Noel Coward (1899 – 1973), către scriitoarea americană Edna Ferber (1885 – 1968): 

”Edna, aproape că arăți ca un bărbat”.

”Și tu la fel”.

 

 

Militarii francezi prezenți la o recepție, care a avut loc la Viena, s-au întors cu spatele când a intrat generalul englez Arthur Wellesley, primul duce de Wellington (1769 – 1852). Gazda a încercat să îi prezinte scuze ducelui Wellesley, însă acesta a avut o replică pe măsura insultei:

”Le-am mai văzut spatele și înainte, doamnă.”

 

 

William Faulkner (1897 – 1962), despre Ernest Hemingway (1899– 1961): 

”Nu a folosit niciodată un cuvânt care ar putea trimite un cititor la dicționar”.

”Bietul Faulkner. El chiar crede că emoțiile mari vin de la cuvinte mari?”

 

 

Filip al II-lea al Macedoniei (382 î.Hr. – 336 î.Hr.), mesaj către Sparta: ”Vă sfătuiesc să vă predați fără întârziere. Dacă îmi aduc armata pe pământurile voastre, vă distrug gospodăriile, vă ucid oamenii și rad orașul de pe fața pământului”. Spartanii au răspuns cu un singur cuvânt: ”Dacă”.

 

 

Efectul Coolidge 

În biologie şi în psihologie, prin efectul Coolidge este descris un fenomen, observat la multe specii de mamifere, ca şi la om, prin care masculii şi femelele manifestă mai mult interes sexual în cazul unui nou partener. Acest concept a fost definit de endocrinologul american Frank A. Beach, în 1955. Termenul provine de la o anecdotă atribuită președintelui american Calvin Coolidge (1872 – 1933, în funcție: 1923 – 1929).

În timpul unei vizite întreprinse într-o fermă experimentală, soția președintelui Coolidge a observat că fiecare cocoș se împerechează frecvent și l-a întrebat pe cel care o însoțea cât de des se întâmplă acest lucru.

”De zeci de ori, în fiecare zi”, a răspuns acesta.

”Să îi spui asta domnului președinte”, a spus doamna Coolidge.

Însoțitorul i-a spus președintelui remarca soției sale, iar aceasta a întrebat:

”Cu aceeași găină de fiecare dată?”

Bărbatul a spus că de fiecare dată este vorba de o altă găină. Președintele a dat ușor din cap, zicând:

”Să îi spui asta doamnei Coolidge”.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

6 răspunsuri la Să rîdem pur și simplu (7). Contra nevrozei!

  1. gyll zice:

    🍯🍵🍺🍻🐸🐲🐑Care este semnificația oii?

    Apreciat de 1 persoană

  2. dgontelus zice:

    ‘Angoasa în civilizație’, freudiana sintagmă-titlu de carte ne arată că stresul implicit al confortului civilizațional determină o fatală acceptabilitate a nevrozelor anxioase și/sau depresive, ansambluri mai mult sau mai puțin sistematice de simptome și sindromuri, recognoscibile la mult mai mulți oameni decât am fi dispuși să credem. E. Fromm și V. Frankl au propus niște soluții inteligente și sensibile acestei modernități anxiogene, iar gluma, cu grăunte de adevăr, despre imaginarul științific, mai complex decât acela poetic, ipoteză a matematicianului D. Hilbert, nu face decât să îndulcească, împreună cu celelalte glume, propuse cvasi-terapeutic la sfârșit de uichend (sic!), și nu numai, pastila amară a viețuirii confortabile, altminteri, dar tot mai nesigure, fluide, evanescente, morganatice din această modernitate târzie.

    Apreciat de 1 persoană

  3. rameau zice:

    Deja ma simt vindecat . Pe loc.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s