Rîdem pur și simplu (4). De seria neagră!


foto Andi Spot

M-am asigurat că azi n-a fost o marți 13, dar cum văd, și vinerea poate obține succese strălucite în înșiruirea de mici catastrofe. În fapt, am dormit bine, mi-am băut primele cafele, am schimbat mailuri, am scris un articol reușit despre ultimul roman al lui Eduard Dorneanu, am mîncat de prînz, am mai băut niște cafele, apoi m-a pus naiba să mă duc la cumpărături. Și a început! La ieșirea din hipermarket, am pus sacul în spate și am simțit că mi se umezește cămașa. Măi să fie, ce să fie? Ei, era capacul neasigurat al recipentului de detergent de vase și detergentul însuși care se prelingea prin sac și-mi îmbiba și hainele. Bun, am renunțat să mă opresc la piață să cumpăr cireșe și am urcat în primul tramvai. Adio mers pe jos, cu greutăți pe umeri! Tramvaiul era destul de gol, așa că m-am tras într-un colț, să nu mă trezesc angajat spălător de vase. Mă prefac că nu-s cu mine, nici măcar nu mă cunosc, dar alticineva mă cunoaște și salută! Asta e. Acasă, am pus la spălat ce era de spălat, am scos oțetul și m-am apucat să facă toaleta cafetierei. În timp, ce-mi trăgeam sufletul, observ că parcă ceva nu e regulă, nu vedeam lichidul umplînd vasul, dar simțeam un miros puternic de oțet. Bun, acesta nu umplea vasul pentru că se scurgea pe masă, apoi pe gresia din bucătărie. Am aruncat ce era de aruncat, am șters repede pe jos să nu anungă lichidul la vecini. Credeam că s-a terminat, dar înercînd să scot ștecherul cafetierei din priză, să fac loc pentru succesoare, constat că e imposibil. Parcă ar fi sudat! Bun, îmi aduc aminte că am scos cumpărăturile numai din sac, nu și din rucsac și mă apuc. Pagube nu foarte mari, numai o pungă de fulgi de ovăz s-a spart. Nu mă apuc totuși să fac poridge în rucasc, ci stîng totul cu grijă. Mi-am spus că mai bine nu mă mișc, sa nu se mai întîmple vreo catastrofă. Mă așez în fotoliul din bucătărie, cu ceaiul pe măsuță, țigările la îndemînă, dar nu încep bine să citesc că îmi cade o lentilă de la ochelari. Bun, îi pun într-o pungă de plastic, să-i duc mîiine la reparat. Iau foștii ochelari, dar au dioptriile cam mici, așa că nu pot citi decît greu. Slavă Domnului, văd măcar că mă descurc cu ei la computer. La TV, n-aș avea nevoie de ocheari, dar nu mă uit la chestia asta de vreo șapte ani! E 22, 45, mai este o ora si un sfert pînă se termină vinerea… Destul. Ce naiba se mai poate întîmpla?! Oricum, e clar dimineață, am parte de ness. Măcar am fost precaut…

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Rîdem pur și simplu (4). De seria neagră!

  1. Virgil zice:

    dupa atatea lucruri trageti un bilet la Lotto 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  2. Larsen Elena zice:

    Cine n-are noroc la de-astea, are noroc …in alta parte ! Sa fie, ca dupa ce minte stralucita aveti si dupa cum aratati….nu mai zic, dar sa fie ce va doresc eu, cu tot dragul !

    Apreciat de 1 persoană

  3. angelicabutnarasu zice:

    Ti-am zis io sa nu ti pui cu P.F.Daniel! Vazui cum iti lichi stecherul di priza si-ti spala ovazul cu detergenti? Iaca ti propti si in fotoliu de-ti cazu lentila-n poala, sa nu ti mai comunici cu altii…si drept bonus, na ca ti-a taiat si craca di la cirese! Ia numara pi deste cu cini te-ai hartuit, vre-o tinara baba din cenaclu di bloc, ca bini informata mai fu de te-a atins fix la cafele, cetit, plimbarele, basca scenariul cu accedentul…nu-i di gluma frate, incuie bini Motanul, si scrie o scrisorica de protest la PFDaniel, baga smerenia dragutule, daca are vre-un grafic?

    Apreciat de 1 persoană

    • dezideriududas zice:

      Craca di la ciresi ni s-a taiat la toti….Liviu, cretan, desi “o ardem” de mult pe table electronice, sta bini pi craca di la portocale…..Rămâne “să stingem incendiul” cu “Amintiri din copilărie”, vechea strategie de la Ieși….M-a impresionat că una din solutiile Greciei de salvare macroeconomică a fost aceea a emiteri unei monede paralele, in fapt “miracolul” care a salvat Republica de la Weimar de superinflatie ( Rentenmark …)…., “miracol” relaționat chiar plecând de la istoricul Gheorghe Brătianu, de către acad. Costin Kiritescu, în efortul lui de a atenua efectul venirii lui Anghel Rugină în Romania….Atunci “salamul cu soia” a invins. Acum însă suntem cu toții vegetarieni…. Și atunci și acum insă cred că a fost doar o problemă de neînțelegere gastronomică….Nici lui Karl Helfferich ( “Ion Creangă de la Weimar”…) nu i-a fost ușor….

      Apreciat de 1 persoană

    • Ei, măcar am sgregat cunpărăturile! Cele de mîncare în rucsac, chimicalele în sacul rosu tip Kaufland! Nu m-a prins chiar de tot dezbrăcat, ca să spun asa…

      Apreciază

  4. Ion Fercu zice:

    Dacă veți mai avea niște zile de vineri cu asemenea aventuri, puteți edita un minunat volum de povestiri. La fiecare povestire ați putea atașa și instrumentarul critic grozav , gen Virgil, Elena Larsen, Angelica Butnărașu.

    Apreciat de 2 persoane

  5. vasilegogea zice:

    O zi pe care Buzzati ar fi numit-o… oarecare!
    A;teaptă și niște… tătari!

    Apreciat de 1 persoană

  6. Ion Fercu zice:

    Iata si titlul volumului: NECAZURI UTILE!!!

    Apreciat de 1 persoană

  7. Vasilica Ilie zice:

    Stiti sintagma: „un necaz nu vine singur”. E bine sa le luam ca atare. Asa se nasc scrierile cu iz ironic, din asemenea „experiente”.

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s