Rîdem, ne veselim (4) – Bătălia de la Ovine

Publicat pe 29 aprilie 2017 de Liviu Antonesei

18157609_10155309133594669_5921842891807873198_n

Știm cu toții fapta vitejească a vaporului românesc cu oi care a reușit să scufunde în strîmtoarea Bosfor un vas spion rusesc. Asta dam fapta de vintejie. Între timp însă, umorul băștinaș s-a deslănțuit frenetic invadînd cyberspațiul. Voi posta cîteva dintre produsele care năvălesc și peste mine de ieri încoace. Și pentru că melodia 450 de oi a celor de la Zdob și Zdub s-a relansat în forță în Basarabia, pun linkul și spre ea…

Vasile – Miorița; veche baladă marinărească

Mioriţa: veche baladă marinărească

turcana

Zdob și Zdub: 450 de oi

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

20 de răspunsuri la Rîdem, ne veselim (4) – Bătălia de la Ovine

  1. angelicabutnarasu zice:
    29 aprilie 2017 la 8:38

    Ia ti uita ce Spectacol au declansat oile! Muzica, bancuri, balade, foto, cel putin alea di sus, sunt niste luptatori sub acoperire, li se citeste pi fata inteligenta de sub breton…Toti analistii militari au ramas perplecsi! O razbunare mioritica de tot risul face inconjurul Planetei…Se cobor la vale turme de mioare, Care ling la sare…import China, pentru a avea Sheep Power in lupta cu nava razboinica a lui Ivan pe care rusnacii jucau mahmuri sotron cu dopurile de la sticlele ,,Rockvotka”. Se anunta un val de inscrieri la Academia Militara sectia ,,Sheep sailor”, cu locuri limitate, grabiti-va, reinvie oieritul!

    Apreciat de 1 persoană

    • Liviu Antonesei zice:
      29 aprilie 2017 la 12:20

      Am văzut și puzderie de propuneri legate de vitejia oilor noastre – ministrul apărării să fie Becali, să se înființeze batalionul de oi rachetiste etc, etc…

      Apreciază

      • dezideriududas zice:
        29 aprilie 2017 la 16:12

        Asta-i varianta Est. Varianta Vest este că Becali a revendicat atentatul. Tre’ lucrat la varianta de centru, ecologista, tehnocrata….varianta Bucurestilor, varianta Coalitiei împotriva Miticilor. Avem atâta treabă…, de boi, nu de ovine. Tre’ consecvență da’ se pare că nu ne lipsește. Propun Șef de stat major, pictorul Nicolae Grigorescu. Nu mai trăiește ? Da’D-racula ?
        Un caz de dad-aism in politica mi(n)oară româneasca – raportat, Majorul de roșiori

        Apreciat de 1 persoană

      • Liviu Antonesei zice:
        29 aprilie 2017 la 16:22

        Ha, ha, ha! Nu descuraja mioritzele băștinașe, cînd tocmai obținură și ele o victorie strălucită!

        Apreciază

  2. Vasilica Ilie zice:
    29 aprilie 2017 la 8:45

    Ha,ha, ha! Românul nostru hâtru, imediat pe fază! Cred că numai oile sunt româneşti, flotă nu mai avem că a vândut-o Băsescu, aşa că, tot mioriţa noastră este mai puternică şi a rezistat, ea a scufundat vasul spion rusesc. 🙂 Să le fie lecţie de învăţătură ruşilor! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. angelicabutnarasu zice:
    29 aprilie 2017 la 9:38

    Completari la cele de mai sus. Avem oi in loc de Flota, efectul de turma este o arma letala, iar RO este Gradina Maicii Domnului, si Base bini ca avindut Flota si nu oile, ce ne faceam acu? DL.Presedinte ar trebui sa scoata o medalie ,,Ordinul Oii”, sa le si promoveze, este o medalie utila, avem Ministri doritori de onoruri ce stau la rind de acum vreo 5 ani…

    Apreciat de 1 persoană

  4. Mihaela Grancea zice:
    29 aprilie 2017 la 10:36

    Daca nu ar fi un fapt real, am crede ca este un banc…
    Un tanar talent din RM, o adolescenta, a participat la o emisiune gen Next Star si a cantat o melodie despre oi si lupi. Rusii au fost amuzati si au apreciat-o.

    Apreciază

  5. şerban foarţă zice:
    29 aprilie 2017 la 11:37

    Un articol din august 2002:
    2002 ŞI VICEVERSA
    2002 e omofonul lui „două mii d’oi”… Ciobănaş cu două mii d’oi! Aceasta e varianta optimistă a ciobănaşului cu trei sute de oi, dintr-o simili-romanţă de pe vremuri. Care e varianta optimistă a ciobanului ce şi-a pierdut oile, pe toate, dintr-o baladă populară: a ciobănaşului cu 0 oi.
    0 (zero) este zer(ul fără brânză). Ciobanul/ciobănaşul fără oi mulge, cu zel, de zer, zeroul. Ar trebui să-i mai rămână… oul. Numai că oile nu-s ovipare, – cu excepţia turmei lui Cristoiu (şi a iepuro(i)ului pascal: Epu’aşu, când nu plouă,/ face ouă;/ după ca’e se cunoaşte/ că e Paşte!). Or, „o”-ul din 0-ul invocat e, din păcate, zerul ca atare, – un soi de apă chioară: aqua clara, în faza ei de, încă, tulburel! În rest, singurul lapte fără zer este al oilor azere…
    Mizeria jocurilor anterioare, de cuvinte, se datorează faptului că, articlier hebdomadar, s-ar cuveni să umplu, pentru cutare foaie, un new file, – iar eu n-am, astăzi, nici o inspiraţie.
    Zero-inspiraţia e mizeră. E o mizeroinspiraţie. Ea e, cel mult, o perspiraţie insipidă, precum a zidurilor şi a străzii pe care ninge liniştit, adică neconvingător.
    Şi ce convingător de alb: ce albinos, pot pentru ca să spun, începuse anul în curs, 2002…
    2002 este un număr palindromic. Ca şi 1991.
    Noi, ce avurăm şansa de-a prinde, într-o viaţă, la un interval de un deceniu (sau, mai româneaoş, un zeceniu!) doi ani dintr-ăştia, palindromici, avem cu ce să ne mândrim. Următorul număr palindromic va fi abia peste 110 ani: 2112.
    Un palindrom e reversibil, – nu ca timpul, ireversibilitatea căruia ne doare, după ce, cândva, ne uluise.
    Căci ne e e dat să facem, încă fragezi, mirabila descoperire că, dacă ore, zile, luni şi anotimpuri revin periodic la acelaşi număr/nume, singură cifra anului e alta. Era, de fapt, o simplă evidenţă; nu mai puţin, însă, ciudată şi infailibil elegiacă.
    Paliativul elegiei e, uneori, de ordin ludic: un joc (aritmologic) de-a anii reversibili.
    Foarte puţini la număr sunt anii reversibili. 2002 e unul dintre ei. Citindu-l de la stânga la dreapta, sau altminteri, 2002 e tot 2002.
    Două mii d’oi îs tot două mii d’oi, d’oriunde ai începe să le numeri. (Numai să fie bine aliniate, asemeni unui regiment ovin, – şi cu condiţia ca numărătoarea să nu te, în răstimp, adoarmă.)
    De Anul Nou 2002, le-am trimis unor amici din capitală un Cioban de Nicolae Grigorescu (cu, pe umeri, palindromicu-i cojoc), sub care am adăugat inscripţia Ciobănaş cu două mii d’oi.
    Părerea mea de rău este că, vai, n-am pus felicitarea în comerţ: m-aş fi ales cu, cel puţin, două mii d’oi. Sau, baremi, cu trei sute d’oi. Care îs, de fapt, 302. (A se citi: trei sute două!)
    Nepunând-o, la momentul oportun, sunt ciobanul care le-a pierdut. E vina mea: o vină strict ovină.
    De fapt, cu toţii fi-vom, în curând, perdanţii a… două mii d’oi!

    Apreciat de 2 persoane

  6. Mihaela Grancea zice:
    29 aprilie 2017 la 12:34

    Balada e haioasa,, amuzanta. …Acel togolean…super!

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.