Rîdem, ne veselim (3). De familie, de sănătate…


Cu mulțumiri scriitorului Constantin Arcu.

0hahagif

Într-o cofetărie intră Bulişor, un băieţel de vreo 8-9 ani, cu o hârtie în mână.

– Tanti, aş vrea 300 g. caramele a 25 lei kilogramul, 500 g. biscuiţi a 9 lei kilogramul…

– Atât ? întrebă vânzătoarea.

– Ar mai trebui 280 g. bomboane fondante a 35 lei kilogramul şi 400 g. fursecuri a 31 lei  kilogramul.

Vânzătoarea cântăreşte atent cele spuse de băieţel şi-i spune suma ce-o are de plătit.

– Ei, ţi-a dat mămica ta destui bani ca să cumperi toate astea?

– Tanti, mama nu mi-a dat nici un leu dar am venit la matale pentru că nu ştiam să-mi fac problema la aritmetică.

 

 

– Tăticule, mă mărit!

– Cum adică, te măriţi aşa, tam-nisam? Abia îl cunoşti de o săptămână!

Eşti sigură că-l iubeşti?

– Asta e treaba mea.

– Dar el te iubeşte?

– Asta e treaba lui.

– Şi din ce o să trăiţi?

– Asta e treaba ta.

 

 

-Domnule doctor, ieri mi-am ţinut răsuflarea timp de cinci minute.

-Extraordinar, zice doctorul, erai sub apă?

-Nu, în dulap…;

 

 

Cineva sună la uşă, iar bărbatul deschide. Moartea în faţa lui îi spune:

– Am venit după viaţa ta!

Bărbatul se întoarce şi-o strigă pe nevastă-sa:

– Viaţa mea! Pe tine te caută!

 

 

Un tânăr împreună cu tatăl

său era într-un magazin, când ajung la un raft cu prezervative.

– Ce sunt astea, tată?

– Prezervative, fiule.

– Şi de ce sunt în pachete de câte 1, 3 şi 12?

– Vezi tu, cele de 1 sunt pentru liceeni, pentru sâmbătă seara; cele de 3 sunt pentru studenţi: unul pentru vineri, unul pentru sâmbătă şi unul pentru duminică, iar cele de 12 sunt pentru oamenii căsătoriţi: unul pentru ianuarie, februarie, …;

 

 

Soţia intră în somptuosul birou al soţului ei.

– Dragul meu, vreau să pun şi eu o pilă. Ai o secretară fermecătoare.

Aş dori să-i dai nişte scrisori de recomandare extrem de călduroase pentru mâine, când îşi va încerca norocul la un alt director de bancă.;

 

 

Soţul intră seara în dormitor cu două aspirine şi un pahar cu apă.

Soţia întreabă:

– Asta pentru ce mai e?

– Pentru durerea ta de cap!

– Dar nu mă doare capul!

– Aha, te-am prins!;

 

;

La psihiatru.

-Bună ziua, doctore.

-Bună ziua, luaţi loc. Cum vă numiţi?

-Napoleon.

-Mmda…Cu ce vă pot ajuta?

-Doctore, e vorba de nevastă-mea, Josefina, nu ştiu cine dracu’ i-a băgat în cap că o cheamă Vasilica Popescu.

 

 

Doctorul Smith îşi lua cina la un restaurant elegant, împreună cu soţia, când trece o blondă foarte arătoasă şi-i spune:

– Bună, Sammy!

Soţia, vizibil iritată:

– Cine-i asta?

– E amanta mea!

– Cum adică, ai o amantă? De când se întâmplă asta?

– Cam de cinci ani.

– Cinci ani! Mâine sun avocatul şi dăm divorţ. Vei fi ruinat!

– Ia gândeşte-te. Dacă dai divorţ fiecare va avea jumătate din ce

avem acum. Nu vei mai avea casa aia mare, nu vei mai avea câte un Cadillac nou în fiecare an

şi nu vei mai juca golf şi bridge în fiecare zi cu aşa-zisii tăi prieteni…

Tocmai atunci trece o roşcată draguţă zicând:

– Bună, Sammy!

– Asta cine mai e?

– E amanta doctorului Grant.

– Doctorul Grant are şi el o amantă?

– Da, de vreo zece ani.

– A noastră e mai frumoasă!;

 

 

 

Un gangster celebru îi oferă proaspetei logodnice un superb colier de perle. Încântată, tânăra întreabă:

– Sunt fantastice! Ştiu că nu se face, dar sunt foarte curioasă. Cât poate să coste aşa ceva.

– Păi, cu aproximaţie, între cinci şi zece ani.;

 

 

 

– Nevastă-mea mă sărută de

fiecare dată când mă întorc acasă la o oră mai târzie.

– Asta da, iubire!

– Aş, iubire! Se numeşte investigaţie.;

 

 

– În fine, am reuşit să mă las

de fumat. Imaginează-ţi, în ultima vreme, cum aprindeam ţigara, cum începea să-mi curgă sânge din nas!

– Nu e nevoie să-mi imaginez. Să ştii că şi nevastă-mea e o femeie extrem de dură.

 

 

 

Profitînd de înghesuială, în autobuz, un tip o pipăie insistent pe femeia din faţa lui.

Aceasta întoarce capul şi-i spune enervată: – Domnule, te rog…

– Nu-i cazul să mă rugaţi, o fac cu plăcere…;

 

 

 

Proaspăt posesoare a permisului de

conducere, soţia e la volan, cu soţul alături, pe post de observator.

– Ce ţi-e şi cu pietonii ăştia, parcă vor să se sinucidă, mai că ţi se bagă sub roţile maşinii!

– De ce nu încerci să cobori automobilul de pe trotuar şi să circuli pe stradă? o întreabă soţul cu blândeţe.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

2 răspunsuri la Rîdem, ne veselim (3). De familie, de sănătate…

  1. angelicabutnarasu zice:

    Va zic una cu Napoleon, chiar asa il chema pe tatal prietenei mele,ofiter de inalta clasa in Armata RO, si de ani de zile si mai ales intre 85-91 de ani, la orice vizita eu stateam stoica sa-i ascult faptele de vitejie si cronologic, cel de-al doilea razboi mondial…eram deja experta, cunosteam tot stafful lui Hitler, Mussolini, Himmler,la, la, la…ii stiam discursul pi di rost, dura cam o ora, doua, timp in care amica imi facea cu ochiul avind treburi gospodaresti, ne punea in paharute o tzuica di pruni grea, fara miros, delicioasa, iar cind o terminam, scotea Napoleon o sticlutarezerva de sub plapuma si ma-nadusea , sa mai beu un paharut, ca-i buna daca faci paraziti, invirtea ochii a spionita, si o baga iute sub perna…venea iar amica, cu prajituricile mele preferate cu nuci glasate-n zahar brun, -,,Sa-ti asez perna, Napoleoane[asa dorea sa i se spuna],- ,,NU! racnea el cazon, nu te atinge de perna mea ,e plina cu amintiri, mi le zdruncini, tu mars la bucatarie, ramin cu Angelina, ea ma intelege, ma simt bine cu fata asta, maior o faceam, stie srategie, cunoaste desfasurarea de trupe, i-am aratat si harta lui Churchill, i-am povestit cum un porc de rus, mi-a subtilizat ceasul cel aurit, primit o data cu butoiasul de tuica din Anglia, de la Sir Morton…Pastele cui l-o facut…Si intr-ozi , afara ploua in valuri, tunete si fulgere,subiectul il stiam pi di rost, fosnetul plopilor, urletul vintului, linistea inserarii plus tuicuta di pruni bauta din paharutile di la 1900, cu dunguta din argin, m-au facut sa ma sprijin pi patul Napoleonului, cu capul la perete, si cit eram di obosita, am adormit alunecind pe linga el, dusa…Cind m-am trezit, eram bini intinsa linga Napoleon, invelita dragastos de DL.Colonel,cu capul pi perna dumisale [din matase crepe de chine azurie cu pistoale butoias imprimeu original de thailanda], si sub cap, sticla di tuica, ii si simteam prezenta…iar in fata patului, stateau 5 prieteni cu aparate foto, hlizitori nevoie mare, Napoleon era in delir, ca un cocos de munte arata, fiindca isi pusese pe umeri haina militara si cascheta cu fireturi, in rest, avea izmenele impecabile, din ’44… faina farsa mi-a facut amica mea, apoi am facut un chef…de pomina, pozele au umblat prin cartier, a mare distractie, D-zeu sa-l odihneasca, a trait 101 ani, timp in care cu o logica de fier ma asigura ca tuica-i facuta din prunii din fata geamului dumisale, numai ca in realitate erau plopi…multa vreme nu am stiut ce beam eu cu el, era whiskey de cea mai buna calitate, mi-a spus amica, il primea in butoiase din Anglia, de la fiul prietenului dumisale, n-au indraznit sa-i spuna ca acesta murise cu vreo 30 de ani inainte…Strasnice amintiri am cu Napoleon, le voi scrie sigur…
    Pe fb., ti-au preluat toate bancurile, de cum le-ai si postat, da, chiar sunt bune…

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s