Dorin Tudoran în vizită la Oncle Jack!


17799076_1905706366341356_8648233270174928845_n

Dincolo de faptul că sîntem amîndoi cititori și scriitori, pe DT și pe mine ne mai leagă unele simpatii și idiosincrazii comune, ba chiar și unele preferințe nu neapărat de natură intelectuală. Amîndoi credem, de pildă, că Jack Daniels este cel mai bun whiskey produs pe întreg teritoriul american. Preferința noastră datează de niște decenii, este stabilă și, de bună seamă, relativ moderată! Altfel n-am mai avea vreme de citit și de scris! În lungul periplu la volan de-a lungul și de-a latul Americii din această primăvară, DT a vizitat și distileriile unde acest produs miraculos se prepară… Mă bucur pentru el, chiar dacă o foarte ușoară invidie, cît se poate de prietenească, m-a cuprins văzînt pozele! Dar, poate, vreodată, ajung și eu!

17757369_1905715099673816_5879231068630000435_n

17800398_1905704389674887_5153893674479838166_n

17834816_1905716533007006_8806015864825946750_o

17861751_1905705819674744_7468589472573894087_n

17861953_1905706459674680_2844751329609244185_n

17862832_1905714996340493_4133854574152035262_n

17883716_1905704709674855_1293166293837223255_n

17884422_1905707143007945_4775673695255065435_n

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

16 răspunsuri la Dorin Tudoran în vizită la Oncle Jack!

  1. Larsen Elena zice:

    Gusturi fine ! Merge …on the rocks, chiar si cu propriile ganduri !

    Apreciat de 2 persoane

  2. angelicabutnarasu zice:

    Wow, da ci locuri atragatoare! Si mie imi place, da nu le diferentiez, trebe sa ai practica indelungata, presupun…Te-ai cherchelit vreo data cu licoarea asta? Am o povestire krepki cu o lada de whiskey, da n-o pot dezvolta acu… Pe scurt, in vremea lu ceasca, facusem rost de o ladita cu whiskey, destinat ca si pesches pentru a scapa de naveta facuta la tara…am ascuns-o intr-un dulap printre hainele iernatice, iar cind am vrut sa actionam, shock si groaza, descoperire macabra, cineva bause juma din sticle, si pusese pe fiecare sticla golita, o suma de bani reprezentind o plata de joasa valoare, ca la mat…Dl. era neam cu noi, si bea pe la baruri de obicei, rom … oricum, a urmat un razboi civil, am baut plescaind de placere cealalta jumati cu V, si mi-am dat demisia…asa am scapat de naveta…[ptiu, cum suna-naveta pi drum, naveta di whiskey]

    Apreciat de 1 persoană

  3. Absolut de acord că JD este, de departe, cel mai bun whiskey american şi unul dintre cele mai bune din lume…

    Apreciat de 1 persoană

  4. Luisa zice:

    Eu ma alatur cu un pahar de vin rosu, pe care tocmai l-am dat pe gat :)) O Feteasca Neagra de Dealu Mare, care zace la noi de ceva vreme si pe la altii din 2009. Buna, putreda!
    Hai noroc! 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  5. dezideriududas zice:

    Și la domnu’Jack americanu’ văd ca tot 5 iese ( în „original” parcă era 6, de unde apariția paharului alb, din plastic ? )….A reglat-o însă dom’Tudoran și a luat un pahar….În sfârșit ! Cum dracu’ să te-apuci de semănat, arat, recoltat, pus in saci, dacă la numărătoare iese tot altfel ? Dacă ești pe-aproape, adus de „simpatie” ( „relativ moderata” ), poți asigura o MATEMATICĂ PENTRU TOȚI… E bun și paharul din plastic acolo, pentru anticorupția specifică „MATEMATICII BIO „…..Oricum toată lumea buna „moare” după ecologism așa că lupta pentru salvarea lui va fi „noua ordine”….Cum „lumea bună” va fi ocupată, poate „lumea de rele”….

    Apreciat de 1 persoană

  6. angelicabutnarasu zice:

    Nu mai tiu minte pe undi a actionat whiskey-ul acela, la cap, sau pi la picioare, da am o intimplare ha, ha, ha, cu o petrecere pe cind eram nemaritata, la care erau asezati pe un rind barbatii, iar noi fetele/femei, fata in fata cu ei, lume scortoasa, gulere albe, majoritatea medici, calibru greu, categorie mitraliera Thompson semiautomata, ziua de nastere a unui asemenea boss, petrecuta intr-o institutie…Si ce credeti ca ne-au facut barbatii? Ne-au pus numai noua un vin gros, greu, ca mierea ,,de Nicoresti,, a spus sarbatoritul, zimbind mefistofelic…Frati, am ris in hohote, bancuri, ochiade, cuvinte incilcite cu zeci de intelesuri, muzici selecte, mincaruri fine, si cind am vrut sa ne ridi…cam, ciuciu~! picioarele erau grele ca plumbul! ma uitam la ele, ca la niste obiecte, eram inspaimintata, nedumerita, facusem ochii cit farfuriutele di cafe, si asta constatare, era la unison, era o perfecta sincronie, ca la un numar de balet! Eram 7 disperate care am cazut in fund, inapoi pi scaun…am stat asa pi scaunele rizind si glumind, injurind printre ginduri si dinti, pina dimineata! Da ci a fost la gura noastra~! …una si-a luat cadoul inapoi… ciudata actiune din partea acestor bauturi, trebuie sa fie si o explicatie…De atunci sunt vigilenta ce si cu cine beau, le cer prospectul !

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s