Un roman al mării…


15801559_167142600429729_1562102157_n

Constantin Costache a debutat acum circa un deceniu cu excelentul volum de povestiri maritime Myday, cu care a reînnodat tradiția unei zone tematice aduse la strălucire la noi de Jean Bart și Radu Teodoru. E poate ciudat că într-o țară cu ieșire la mare și navigație fluvială acest gen este atît de sărac reprezentat. Autorul și-a continuat aventura cu ampla trilogie de acum cîțiva ani, Umbre pe oglinda apei, un fel de frescă a peste două decenii de istorie românească, de dinainte de revoluție și pînă tîrziu în tranziție, desfășurată în proporții egale pe mare și pe uscat. Calitățile de atunci – știința atmosferei, narațiunea plină de inventivitate și suspansuri, arta conturării personajelor – de mențin și în romanul pe care îl aveți în față. Roman în care personajul principal are de dus la bun sfîrșit ceea ce am putea numi „o misiune imposibilă”. Și o va duce. Și, da, „singur împotriva Oceanului”. Poate nu chiar singur, pentru că dimensiunea „aventuroasă” a ficțiunii se împltește cu una de dragoste.

O misiune la fel de imposibilă ar fi aceea de a încerca să-l oprești pe căpitanul literar Constantin Costache din drum. Pentru că, prin cărțile de pînă acum, inclusiv prin aceasta, a dovedit că este un căpitan de cursă lungă. Și, deosebit de personajul său, nu este nici singur împotriva Oceanului literaturii, nici singur împotriva tuturor. Sîntem deja o mică confrerie a acelora cărora ne place literatura sa, care îl apreciem. În primul rînd, pentru că, dincolo de caracterul palpitant al poveștilor sale, scrie foarte bine, ceea ce este vital pentru literatură. După cum mi se pare, de la o carte la alta, tot mai bine. Poate din acest motiv confreria pe care o aminteam, este  în creștere!

Constantin Costache, Singur împotriva oceanului, Editura Ex Ponto, Constanța, 2016. Cu texte liminare de Al. Ștefănescu, Liviu Antonesei, Robert Șerban, Rodica Lăzărescu și Ovidiu Dunăreanu.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Un roman al mării…

  1. dezideriududas zice:

    Nu e singur. Cel puțin Baudelaire e la fel de „inculpat” ( ” Om liber, tu vei iubi intodeauna marea”…). Cum sunt pe cale să-mi creez DNA-ul meu ( știți, „mic de infanterie”…. ), nu vad bine Oceanu’. Incep marile „lupte piticești” !!! Ieșii, intrați ? Cluju’, ca-ntodeauna, a organizat Statu’Major. La „lupte piticești” sunt uriași.

    P.S. Am discutat de vreo 2-3 ori cu d-nul Ovidiu Dunareanu, in contexte foarte participative. Nu înțelegeam rezerva lui. Acum e „cleștar”. Tocmai că veneam cu forță prea mare, el credea că de fapt plec….Și nici nu apăruse solenoidu’ pe piața….Deși, era de mult „la stat”…, degeaba, după 1989….In sfârșit a ințeles ca tre’ să miște, da’ a acționat imediat legea lui „cine mișcă nu mai miscă”…La noi, pe dom’Costache nici nu tre’ sa-l cheme Brancusi ( el nu stie, probabil de aia il cheama si Constantin, si Costache, insistând….desi poarta era deschisă). Avem infinitu’ mic „la cingătoare” ( marea ), dar trecere si la „infinitu’ mare, Oceanu’….Scriam anterior că m-am documentat „comunitar” pentru un proiect cultural. Nu e suficient spus. In perioada documentării mele economice ( 1994-2008 ), , in deșertul care tre’ parcurs până la primele oaze…., l-am „inginerit” pe dom’Costache, da’ olteanu, nu’ dobrogeanu’, încât pot sa-i recit „psalmu'” in orice religie….Recent am descoperit ( pe insemnări ale mele de prin 2002 ) că intr-adevar Mihai Șora – via Vasile Gogea – , nu s-a oprit degeaba la Benjamin Fondane . Am insistat la dom’Gyuri ( Gheorghe Goldhammer – postarea anterioara a lui Liviu ) pentru că acea idee cred că poate structura o direcție mai sistemică pentru TODIE BOOK, „cartea concept” a prietenului meu artist din Paris …., dacă sistem i se poate spune decriptării lui Brâncuși de catre Fondane….Eu cred că da, i se poate spune sistem, dar va trebui sa ne-aducem aminte de toate alea…Care alea ? Alea-alea….Revin, „sistemic”, dupa astea, Sărbatorile…..Știți cum e in ordinul nefestic. Pâna la alea, te manânca astea….De data asta, e bine ca mâncam si noi….. Atâta post….

    Apreciat de 1 persoană

  2. Frumoasă vorbire despre carte!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s