Cel mai frumos cîntec despre România…

Publicat pe 13 martie 2017 de Liviu Antonesei

…cred că este Romenye, Romenye/ Roumania, Roumania de Aaron Lebedeff, pe care îl voi pune în mai multe interpretări, două ale compozitorului, una din 1941, alta din 1947, versiunea lungă, apoi intrepretări internaționale cu Barry Sisters, Klezmer Conservatory Band, Mike Burstyn… E piesă clasică în repertoriul yiddish, puteți găsi numai pe YouTube mai multe zeci de interpretări…

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

21 de răspunsuri la Cel mai frumos cîntec despre România…

  1. Mihaela Grancea zice:
    13 martie 2017 la 12:55

    Nu iil stiam. Spre rusinea mea. M-ar interesa datele despre autor si contextul in care a compus cantecul. Am scris acum cativa ani un articol despre imnuri.

    Apreciat de 1 persoană

  2. Dana (Mara) zice:
    13 martie 2017 la 13:29

    http://orasulungheni.blogspot.co.il/2014/07/samuel-cohen-autorul-imnului-israelului.html
    Influente din minunatul folclor romanesc se spune ca se regasesc si in frumosul imn al Israelului, este imposibil sa nu te indragostesti de natura si folclorul nostru.

    Apreciat de 1 persoană

  3. angelicabutnarasu zice:
    13 martie 2017 la 14:26

    O, la, la, ce surpriza! Are atitea sentimente condensate in ea, este plina de simboluri muzicale extraordinare, imagini uitate mi-au fluturat prin minte, sigur celor plecati le pling inimile dupa Ro, lacrimi fierbinti din arcusul viorii au si prietenii mei veniti pi la Bolta Rece, da piesa asta nestiuta de mine, este absolut tulburatoare, are atita dramatism, sentimente de dor, jale, tandrete, dragoste, bucurte umor si chiar nuante tiganesti, o intreaga Romanie! Recunosc caldura prietenilor mei din Israel, cei care mi-au infrumusetat copilaria! Yes! Frumos ai mai inceput saptamina!

    Apreciat de 1 persoană

  4. Vasilica Ilie zice:
    13 martie 2017 la 14:39

    Mi-a plăcut foarte mult acest cântec: subscriu doamnei Mara în legătură cu influenţele din folclorul românesc. Mi-au plăcut toate variantele, îndeosebi a doua variantă lungă cu Aaron Lebedeff – 1947 şi ultima cu Mike Burstyn, foarte vioaie.

    Apreciat de 1 persoană

  5. Vasilica Ilie zice:
    13 martie 2017 la 14:44

    Da, la varianta a II-a cu Aaron Lebedeff-1947. Am fost plăcut surprinsă. Mulţumim!

    Apreciat de 1 persoană

  6. vasilegogea zice:
    13 martie 2017 la 15:08

    Un „creuzet” sonor, un „alambic” în care sunt distilate motive muzicale vechi, „fără frontiere”, din care am recunoscut, la o primă ascultare reverberații de la Barbu Lăutaru la Zavaidoc sau de la Maria Tănase la C-tin Tănase („Cărăbuș”)…
    Musai să mai ascult!
    Todaraba, Liviu!

    Apreciat de 1 persoană

  7. Ion Fercu zice:
    13 martie 2017 la 16:06

    Minunat!

    Apreciat de 1 persoană

  8. Dana (Mara) zice:
    13 martie 2017 la 17:29


    Gheorghe Zamfir – o sensibila interpretare a unei melodii populare. Luna aceasta are concerte in citeva orase din Israel.

    Apreciază

  9. calutiu zice:
    13 martie 2017 la 20:09

    Fabuloooos!!! Mulțumiri, cu sărutări de mâni! Jos pălări, Domnule Antonesei. Mai vrem de astea!

    Apreciat de 1 persoană

  10. Julien Caragea zice:
    13 martie 2017 la 20:19

    Splendid! Nu mă pricep la muzică, dar am deslușit acolo teme românești, inflexiuni melodice de horă și doină, mulate pe ritmuri de o bravadă à l’espagnol. (Atâta știu, nu pot să am considerații mai largi, sunt un ageamiu în domeniu.) Am mai descoperit (p-aici, prin mahalaua Google) că autorul (Aaron Lebedeff, născut în Bielorusia) a fost cel mai mare actor de comedie în limba idiș și un foarte apreciat tenor. În fine, emoționantul cântec dedicat de el României m-a umplut de bucurie că și alții ne-au iubit țara. (Un sentiment nelipsit de remușcări, fiindcă eu, deși băștinaș sadea, îmi privesc patria adeseori pieziș, umbrit de multitudinea frustrărilor de tot soiul.)
    N-am găsit însă în limba română despre dânsul decât o mențiune prizărită și marginală. Nici măcar în Wikipedia nu s-a învrednicit nimeni de la noi să-l amintească. (Deși, după magnificul cadou pe care ni l-a făcut, cred că merita mai mult…)

    Apreciat de 1 persoană

    • Liviu Antonesei zice:
      13 martie 2017 la 20:35

      Păi, ați descifrat foarte bine – muzica klezmer e un amestec de motive central-europene, sefarde, balcanice… De altfel, în versiunea lungă cîntată de AL, sînt și multe cuvinte românești asimilate în yiddish… E mai generoasă Wiki englezească, are un articol cuprinzător.

      Apreciază

  11. mihaidg zice:
    13 martie 2017 la 23:46

    Am aflat si eu, acum vreo doi ani, de un cuvint din ebraica intrat in limba româna: BALABUSTA

    Apreciat de 1 persoană

  12. dezideriududas zice:
    14 martie 2017 la 4:40

    Nu stiam ca “balabusta” e din ordinul nefestic. Retinusem doar sensul diform…

    Balabusta procurorilor ar trebui sa fie avocatii pentru familia sociala si abia balabusta procurorilor si avocatilor ar trebui sa fie judecatorii. Tuturor, balabusta ar trebui sa le fie Ministerul Justitiei. Da’ntr-o iubire sincera, neantinata-n idealuri….
    Stau si ma gandesc la balabusta lui dom’Tudorel ( Toader), de-al vost’, din Iesi, că la al vost’ dom’Viorel ( Barbu), rector vreo zece ani in “vremea holerei” care pare acum o simpla raceala pe langa “ruperea de oase” pe trenurile si masinile Ioropei si lumii…, “balabusta natiei” a ajuns academicianca mancati-as ! Iar conducatorul sau de doctorat, am inteles, h(u)onorabil de fapt, tot al vost’, tot din Iesi….Bre’, da’ cand intrati ? Eu zic sa nu disperati si sa va rugati ca “balabusta” lui dom’Tudorel sa nu ceara vreodata ajutorul Marii Adunari Nationale, cum dorea sa o faca recent speriata de “copii din piete” ( Matei 11, 16-19 si Luca 7,31-35 ).

    P.S. De la Tomis ( Tomi- taiere), v-am povestit, “balabustic”, “parabola copiilor din piete”, faza stat de drept tarziu romanesc post-decembrist….Sigur Ionica al vost’ mai are pe-acolo ciraci…Sper ca dom’Tudorel sa fie unul din ei. Si sa nu va suparati pe tomitani, că mi-s si din “orasul târg” Bacau ( si ce dreak’ nu se vinde si cumpara la târg…) si, doamne-iarta-ma, chiar din Petrosani ( de-acolo poti sa “arunci cu bățul” pan’ la celalalt Dezideriu, sârb, da’ si Ion….), da’ noroc pe natie ( tarisoara i-ar spune dom’Plesu ) ca nu prea mai sunt mineri….

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.