Avanpremieră la „Alchemia”, 2, 1 aprilie 2017


Coperta-no2

Cel de-ale doilea număr pe acest an al revistei Alchemia va apărea – nu, nu este o păcăleală! – pe 1 aprilie. Cum poetul Adrian Grauenfels mi-a trimis editorialul, coperta și cuprinsul, mă gîndesc să o anunț de pe acum. Desigur, în momentul apariției ca atare, ca de obicei, voi posta și linkul acestei excelente reviste!

Cuprins 1

cuprins 2

Cum o revistă despre cărţi a devenit un monument în sine 

De câţiva ani cititorul iubitor de cultură deschide Revista virtuală bimensuală Alchemia, care şi-a propus să rescrie de la zero arta comunicării estetice în ciuda unui mediu erodat de o imensă mediocritate. Editorii şi-au propus din capul locului să producă o revistă „altfel” scrisă şi structurată în spiritul noii medii în care textul, imaginea şi animaţia se împletesc şi se completează reciproc.
Temele s-au schimbat de la un număr la altul, în dorinţa de a pune reflectorul pe subiectele care ne preocupă şi care cer a fi elucidate. Aşa se face că la sugestia Sashei Segal (tehnoredactoare şi co-fondatoare) am ales să ne ocupăm de însuşi miezul materialului tradiţional pe care literatura a crescut şi dezvoltat -hârtia- cea din care s-a născut librisul, sau codexul devenit apoi carte, iar la celalalt pol „omul cu carte”, o consumă sau o scrie, după cum dictează chemarea irezistibilă a hârtiei tipărite mecanic ce devine în final o carte. Nu există subiect mai complex, mai fascinant, mai apropiat omului  de când magia scrisului a apărut şi schimbat radical viaţa şi conştiinţa popoarelor alfabetizate. Progresul, ştiinţele, tot ce suntem şi vom fi pleacă şi evoluează de la combinaţia celor 26 de litere primordiale.

Aşa am gândit Alchemia „De Libris” (Numărul 2 – aprilie 2017) să fie un omagiu istoriei cărţilor şi a scrisului, a instrumentelor de scris cât şi a unor aspecte legate de lectură, aspect, prezentare şi viaţa cărţilor. O zicală mult circulată în limba ebraică emite că „viaţa şi moartea stau pe vârful limbii”.
Cuvintele vorbite sau scrise au o forţă colosală. Ele pot construi sau distruge lumi şi destine. Cuvântul scris este un instrument puternic care da viaţă sau uneori o stinge. Câteva rânduri scrise pot unii familii, popoare, continente sau din contra pot distruge cu eficienţa unui cutremur.
La proiectul nostru, pe care îl voiam modest la început, s-au angajat mulţi scriitori entuziaşti care ne-au oferit din fructul condeiului lor. Veţi găsi în „De Libris” texte remarcabile despre descoperirea hârtiei, istoria uneltelor de scris, ce este manuscrisul, cum a catalizat tiparul modernizarea şi apariţia industriilor, care este viitorul cărţilor (Veronica Lerner) şi cât de importantă este coperta cărţii (Sash Segal), element crucial, care poate decide succesul 
şi destinul comercial al tipăriturii.
Cred că acest număr al Alchemiei depăşeşte prin conţinut şi prezentare tot ce s-a făcut pe net, în spaţiul de limba Română, în ultimii ani. Mi se pare că repetăm cutezanţa lui Galland care la 1704 traduce şi publică în limba franceză 1001 de Nopţi. El transformă un text complicat într-o încântare romantică pentru o Franţă raţională. Traducerile sunt şi ele pomenite în fiecare Alchemie, este o datorie culturală să cunoaştem gândirea şi lirica altor naţiuni. Avem aici la antipozi, pe Apollinaire şi pe chinezoaica Lynn Xu, pe evreul Ibn Gvirol care se simte în Evul Mediu neînţeles de contemporanii săi la fel cum se simţea Tristan Tzara în secolul XX, în anii în care s-a născut dadaismului. Letriştii sunt reprezentaţi de Liviu Cristescu, magia realului este pictată de fenomenalul Ylia Zomb, filosofia lui Lev Şestov este competent comentată de Maria Sava.
Otilia Rosetti ne incită la joc cu un concurs al naraţiei lungi între început şi punct. A citit cineva James Joyce-Ulysses? Avem acolo o frază finală rostită de Molly Bloom de 4391 de cuvinte. Sau Gabriel Garcia Marquez, care în povestea “Ultimul voiaj al navei fantomă.” descrie o scenă folosind 2156 cuvinte.
Nu pot să nu amintesc de excelenta biografie semnată de Sash Segal pentru Fritz Khan care inventează cartea infografică. Ilustraţiile conceptuale ale lui Kahn au reuşit să răstoarne pentru prima dată relaţia dintre text şi imagine. Până atunci aservită textului, ilustraţia a reuşit să ajungă dintr-o dată mai importantă decât acesta. Eliberată de explicaţii lungi şi separate, imaginea infografica conţinea în ea însăşi tot ce privitorul avea nevoie pentru a înţelege un nou concept. Datorită viziunii lui pacifiste şi umaniste, Fritz Kahn a fost expulzat din Germania în 1933. Cărţile lui au fost puse pe lista neagră şi în multe cazuri au fost confiscate şi arse. Fritz Kahn a emigrat în Palestina, apoi s-a mutat cu cea de-a două soţie în Franţa, la Neuilly-sur-Seine, lângă Paris. Când germanii au ocupat Franţa, Kahn a fugit la Bordeaux unde a fost apoi arestat şi închis. Mulţumită intervenţiilor prietenului s
ău Albert Einstein şi unor organizaţii internaţionale, Kahn a reuşit să fugă în Portugalia în 1941, de unde a plecat ulterior în USA. Şi toate aceste poveşti şi articole ar fi rămas o colecţie de scrieri pe ecranele noastre suprasolicitate de fluxul neostoit al informaţiei care ne inundă percepţia, dacă nu ar fi încăput pe mâna talentatei Sash Segal co-autoarea şi tehnoredactoarea Alchemiilor, încă de la naşterea revistei. Ea adaugă grafică, sens, culoare şi armonie vizuală cum rar vom întâlni în alte reviste. Sash este modelul de intelectual bine ancorat în tehnologia modernă, cu o viziune alertă şi proaspătă care ne duce ca prin farmec în lumea designului inovator. Aşa se face că pornind de la provocarea iniţială, am ajuns la o revista monumentală care trebuie citită şi evidenţiată. Nu numai pentru conţinut şi grafică dar şi pentru fascinaţia carţilor pe care le iubim şi care nu încetează să ne aprindă imaginaţia şi visul. 
 
Notă: Revista va apare la 1 Aprilie 2017
Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Un răspuns la Avanpremieră la „Alchemia”, 2, 1 aprilie 2017

  1. Luisa zice:

    A republicat asta pe ȘAPTE DUPĂ ȘASE și a comentat:
    „viaţa şi moartea stau pe vârful limbii”

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s