O cronică la Poemele din zorii amurgului

Publicat pe 19 februarie 2017 de Liviu Antonesei

moza3

În numărul al doilea pe acest an al revistei Mozaicul, sub titlul Creta: anamneza ca vietate imediată, criticul Ion Buzera publică o cronică la Poemele din zorii amurgului, recentul meu volum de poezii publicat la Editura Junimea din Iași. Mai jos, linkul către acest articol, în format pdf. Peste o săptămînă, voi putea posta și revista în întregime.

mozaicul-p11

 

pf_1487437898

Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

34 de răspunsuri la O cronică la Poemele din zorii amurgului

  1. Ion Fercu zice:
    19 februarie 2017 la 13:48

    ,,Liviu Antonesei e (…) un „presocratic”, îmbãiat în elementar și simțind în cele mai vaste categorii, neinfestate, mãcar cât ține un vers, de aristotelism (cu toate cã marele filosof a fost și el atât „fizician”, cât și „metafizician”…), care – prin capriciile domnișoarei Clio – este obligat sã-și joace și partitura contemporanã”… Am intuit și eu nuanțe ale acestei perspective cuceritoare.

    P.S.
    INUBLIABIL… Suntem aproape de esența unei contradicții… Cred că DE NEUITAT cochetează ( în universul poematic, mai ales), cu EXTRAORDINARUL…

    Apreciat de 1 persoană

  2. Liviu Antonesei zice:
    19 februarie 2017 la 14:17

    Păi, nu știu exact ce înțelege criticul prin extraordinar cînd se referă la poezie. Dar de bună seamă mă bucur că i se pare inubliabilă! Asta cred că are importanță pentru orice autor…

    Apreciază

  3. Ion Fercu zice:
    19 februarie 2017 la 15:10

    De acord.

    Apreciat de 1 persoană

  4. angelicabutnarasu zice:
    19 februarie 2017 la 15:36

    Eu fiind o simpla si angelica cititoare, nu posed limbajul critic, da, percep asa, cu sufetul pe D-l Poet cel dual, care devine Zeul lenei absolute atunci cind respira aerul cretan in dulcea pasare a regasirii Eului zbuciumat…Si daca tot traieste intr-o dulce si lenesa visatorie [ ador acest cuvint], incearca anual sa-si faca un echilibru intre Paul si Oblomov-printr-o regresiune temporala si insotit de Zei, verzicontorsionati maslini, norisori rozaurii, zimbetele albazurii ale marii, toate invaluite in aroma cafelelor din ibricul navetist…da o data si o data, tot se va insanatosi, mutindu-se definitiv pe insula…Uff, asta am priceput eu, traiasca Marco Polo! Ar merita si el o poezie, ,,Jumatatea mea, Motanul, ia priviti ce mindru infoiat e, si ce privire ochioasa cu stapinul are, aduce cu Poetul…

    Apreciat de 1 persoană

  5. Larsen Elena zice:
    19 februarie 2017 la 17:04

    Ca fiestecare cititor are acces la un anume strat al poeziei, iar criticul la toate sau niciunul, Pentru mine, care prefer proza( Caragiale M. Preda , despre care , cu modestie am si scris ) , poezia exista atunci cand este poezie, adica foarte buna si daca imi place ! Poezia dvs intruneste dupa mine, care n-am veleitati critice , aceste calitati ! Pot sa spun ca invidiez pisica ?

    Apreciat de 1 persoană

  6. Vasilica Ilie zice:
    19 februarie 2017 la 21:25

    Mi-a plăcut cronica foarte amplă a criticului Ion Buzera. Felicitări amândurora!
    P.S. Îmi place şi mie pisica, şi eu doresc să fiu o pisică atunci când mă voi reîncarna vreodată. 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  7. dorin popa zice:
    20 februarie 2017 la 7:06

    a aparut cronica pe wallul editurii, f. frumoasa !

    Apreciat de 1 persoană

  8. dorin popa zice:
    20 februarie 2017 la 7:08

    eu, cind ma reincarnez, doresc sa fiu….Liviu Antonesei, sa ma iubeasca toate domnitele !
    si eu sa torc, asemeni unui motan cu gilci…

    Apreciat de 1 persoană

  9. angelicabutnarasu zice:
    20 februarie 2017 la 8:36

    D-lui Dorin Popa
    Iauzi Domnu, da pina acu, ci-ai facut? Da poti toarce si amu, o poala sa gasesti! Cit despre L.A.dragutul de el, e hirsit de atitea castinguri ale domnitelor ce-au imbatrinit pi la coada lui, ii mai ceva ca la lapti di pi vremea lu ciascai, nu vezi, toati vor sa fie mita lui! Bietul motan, di atitea oferte, a dat in melancolie…Da si eu vreau sa fiu ceva pi lingi el, cifra lui di afaceri! si asta cresti…[scuze, sunt moldoveanca, si pisica deja]

    Apreciat de 1 persoană

    • dorin popa zice:
      20 februarie 2017 la 12:03

      Ce sa fac ? Am tot incercat sa scap de toate complexele, dar, parca, sporesc, din pacate, cu virsta !
      De fapt, este firesc sa sporeasca, dar macar sa fi scapat de o parte din cele din tinerete…
      Daca nu as fi imbatrinit, nici nu as fi stiut cit de….complexat sunt !

      Apreciază

    • dorin popa zice:
      20 februarie 2017 la 12:20

      spre cinstea lui si spre parerea mea de rau, LA, in 40 de ani, nu mi-a povestit never despre iubirile sale (nu ma gindesc, acum, la povestirile publicate sau la poezii..), dar nenorocul meu a fost ca, pe rind, mi s-au confesat citeva dintre cele mai frumoase poetese ale generatiei noastre (din 4 orase mari alae patriei) + una din Uruguay.
      ba chiar, nu stiu daca nu pare incredibil, o fosta studenta m-a invitat la masa, spunindu-mi ca plateste intreaga consumatie, daca il invit si pe L.A.
      ……….
      au trecut citiva ani de atunci, asa ca, pt. aducere aminte, voi numi restaurantul – Little Texas.

      Apreciat de 1 persoană

  10. angelicabutnarasu zice:
    20 februarie 2017 la 13:26

    D-lui Dorin Popa,cu o mare compasiune angelica…
    Da n-ati gasit vreo doctorie la boala asta ,,complexata? mai aveti si urme de acnee? Tz! tz! tz! [adunate, ar putea aduce a tzitze\]…nu exista batrinete, va trebuie o carte de Tolle pentru dezvoltare personala, la sfirsitul ei, deja ti-a si iesit maseaua de minte, uite, si Dr. L.A. fara sa o citeasca, zice ca-i tinar, scrie si-n carte, pe studiu si grupe de virsta, 63, e un nou inceput! Cititi-o, sa ne imprietenim! Acu-i tirzior, da trebuia sa-i faceti lista cu cele patru poetese plus aia colorata,[respira], sa i-o fi prezentat, acu, cam greu sa se rupa in cinci locuri, iar pi aia cu consumatia, cred ca si acu sta pi la Little Texas…Mai intrebati-l pi LA,di perioada poloneza mingiiata de spuma Marii Negre, te lingi pi deste ci povestiri cu final nedeslusit ar iesi…di asta si poarta palarie, ca-i discret, se uzeaza repede, da le inlocuieste…Maare boier!
    Ps.habar n-am de virsta, copilul din mini, zburda prin peisaj, in buletinul mieu se uita doar cei de la Western Union, cind primesc bani,si -n el scrie, Forever Young!

    Apreciat de 2 persoane

    • d.p. zice:
      21 februarie 2017 la 18:57

      Multumesc, multumesc foarte mult pentru minunatul raspuns !
      L.A. imi pare acum mult mai reusit decit era in tineretea sa prima !
      Domnitele despre care am scris, toate, l-au cunoscut destul de bine pe L.A., inclusiv cea din Uruguay (numai cu fosta studenta nu m-am mai intilnit de atunci si nu mai am vesti!).
      Apoi, am scris „4 orase”, doua erau din acelasi oras, din Bucuresti, deci nr. lor este…nitel mai mare !

      Complexele mele vin, in mare masura, din faptul ca, la 11 ani, am plecat din Botosani catre Iasi, nehotarit si nu mai reusesc sa ajung.

      Apreciat de 1 persoană

  11. vasilegogea zice:
    21 februarie 2017 la 6:53

    …mi-a plăcut asta: „De altminteri, privirea se exersează pe ce îi cade în mână, ca să zic așa…” – carevasăzică, mîini cu ochi! Nici nu e rău spus!
    Dar, per ansamblu, pozitiv, maitre!

    Apreciat de 1 persoană

  12. angelicabutnarasu zice:
    21 februarie 2017 la 13:50

    D-lui Vasile Gogea, paranormal de analitic!
    Da, D-le, exista o asemenea abilitate, dar o pot capta cei care au o deschidere spirituala cu o inalta frecventa, unii nascindu-se cu asta, si asa se explica atingerile si mingiierile unor persoane la care vibrezi iti fac bine, te linistesti, ai pace si esti bucuros. Aceste persoane pot evolua didactic, la etapa de a vizualiza cu miinile. Eu cunosc o asemenea persoana, mi-a si aratat tehnica, iar pe cind lucram la o gradinita, am si intilnit citiva copii care vedeau cu degetele, a fost facut chiar si un reportaj uluitor, cu alti copii dintr-o scoala generala la care am participat si eu, un succes maxim de audienta. Deci Profesorul stie de oceli! Multumesc D-le Gogea, asta mi-a scapat, ce amanunt interesant in miezul unei poezii…cite nuante tulburatoare…

    Apreciat de 1 persoană

  13. Dana (Mara) zice:
    21 februarie 2017 la 19:28

    Apreciat de 1 persoană

  14. angelicabutnarasu zice:
    23 februarie 2017 la 14:12

    D-lui DORIN POPA, uiti acu m-am trezit!
    Da nu si poati! di la 11 ani plecat din Botosani si tot n-ati ajuns!? da ci ispiti ai avut pi drum, draga?Nu ti-ai stuchit in sincamesa cu ochii prin soare, nu ti-ai facut o cruci mari printre dealuri, n-ai facut lectii de dictie cu vre-o zina celebra? Astea complexi trebuiesc lasati la bariera, eu di mica ma alint moldovinesti, sunt o femeiepisicopil si-mi sadi bini, is tari alintati, admirati si scarchinata drept intri gilci [ar vrea unii], nici nu vreau sa ma schimb, deviza mea fiind ,,Nu ti maturiza, este o capcana!… Da cind ti cherchelesti, iti iese dictia di Botosani? Ci hlizeala Domnu, am putea faci, uiti, iti platesc ieu ,,masa,, la Bolta reci, sa punem de- o conversatie intr-un chef moldav! Pi la vara, LA sa ne traga in poza…A, desigur, LA este mai valoros acu, ii ca vinu rosu baut dintr-un pahar cristalboemic…iar domnitele-s mai coapte si ele, alearga dupa Delfinul din el, se pot alege doar cu poeziile, interesantele ochiade motanesti si pozele enigmatice cu palarii, fumurii si visari…ii taari intelept!

    Apreciat de 1 persoană

  15. Dana (Mara) zice:
    23 februarie 2017 la 16:12


    Ritmuri orientale in asteptarea sfirsitului de saptamina.
    Din seria sa ne imprietenim si cu limba araba.

    Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.