Zeci de mii de protestatari în țară!


 

Aproape treizeci de mii în București și alte zeci de mii în toate marile orașe ale țării, inclusiv aici, la Iași, unde au ieșit peste o mie de persoane. La București, a ieșit și președintele Iohannis și s-a cam pus în fruntea demonstranților, ceea ce mi se pare cel puțin de prost gust, locul președintelui e la Cotroceni. Și, după cum am văzut pe net, la Digi24, se mai îmbrăcase și cu giacă roșie! A trecut la socialiști sau ce? A, roșu se vede mai bine! Sigur că PSD va pierde mult din ideea creață a celor două ordonanțe care, oricum le-ai privi, nu poți să nu vezi că sînt cu dedicație, dar nu cred că președintele va cîștiga ceva surplus de simpatie dintr-un gest tipic de politruc. Era destul că blocase ordonanțele în ședința de guvern. Protestele sînt afacerea populației, președintele are alte instrumente la dispoziție… Domnia Sa declarat că a ieșit în stradă „ca simplu cetățean”, ceea ce este imposibil – din momentul în care a depus jurămîntul ca președinte al României nu mai este, nu mai poate fi simplu cetățean decît la ieșirea din funcție. Asta e!

974x468

Am găsit și o poză cu președintele nostru în purpuriu…

627x0

Aici un link cu mitingul de la Iași… Dar sînt mai multe filmulețe.

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Fără categorie. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

31 de răspunsuri la Zeci de mii de protestatari în țară!

  1. tizul zice:

    Tot văd întrebări sau acuze la adresa preşedintelui, relativ la prezenta lui între protestatari.
    E aşa de greu de observat o EVIDENŢĂ- TOATE partidele au parlamentari cu probleme, raportul general este de 37%- parlamentari cu probleme de integritate?
    După părerea mea anti-graţiere este doar preşedintele şi boborul:
    „Dintre cei peste 300 de candidați aflați pe Lista neagră a României Curate, 172 de candidați au intrat în noul Parlament…
    Dintre aceștia,
    99 sunt de la PSD, dintr-un total de 221 de parlamentari ai formațiunii,
    37 de la PNL – din 99 de mandate în total.
    De la ALDE, 17 candidați prezenți pe lista neagră se vor număra printre cei 29 de senatori și deputați ai partidului,
    de la PMP sunt 9 persoane de pe Lista neagră a României Curate printre cei 26 de parlamentari ai formațiunii.
    UDMR, din cei 39 de parlamentari are 7 de pe lista neagră, iar
    USR are trei din totalul de 43 de membri ai Camerei Deputaților și Senatului…” http://www.romaniacurata.ro/172-de-candidati-de-pe-lista-neagra-a-romaniei-curate-au-intrat-in-parlament/

    Apreciat de 1 persoană

  2. alin7130 zice:

    Da. Bine ca a ajuns la sedinta aia!Tot ma mai intreb inca ce se intampla daca nu afla „pe surse ” care-i treaba cu baietii?

    Apreciat de 1 persoană

  3. Ioan Costea zice:

    Întors cu aspirații înălțătoare din America, oberchelnerul Dragnea a debitat că Iohannis s-a pus în fruntea unei mineriade, a unei lovituri de stat. Că, vorba Ludovicului, „L’Etat c’est Moi!” După cîte văd, s-a intrat în clinciuri. Așa că eu îi las în plata Domnului și mă duc mîine în „Țara de piatră”, în Apuseni, să contemplu munții și brazii înzăpeziți.

    Apreciat de 3 persoane

    • Ce spune Dragnea nu contează, dar la fel de adevărat e și că KiWi a făcut o prostie…

      Apreciat de 2 persoane

    • Dana (Mara) zice:

      Bine faceti stimate domn Ioan Costea. Tare as merge si eu sa vad brazi inzapeziti, mi-e dor de aerul tare de munte, de scirtiitul zapezii si un foc zdravan in soba bunicilor. De Craciun pentru ca nu am avut brad si imi era dor de mirosul de cetina am cules din gradina o tufa de rozmarin si am facut o coronita in jurul sfesnicului. Daca ajungeti la o casuta de moti cu cerdac din Apuseni mieruita, vopsita in albastrul saracilor, modestilor ma simt si eu cu gindul si visul acolo, privind inaltimile muntelui Vladeasa.
      Numai bine si o zi buna.
      PS. Reverie pe care o simt ca o purificare dupa de m-am scirbit zilele acestea de „grandoarea festivitatii si visului american” ajuns la stadiul de parodie, o lume a infatuatilor, forme fara fond, lume a parvenitilor cu „pretentii” paralela cu lumea reala.
      Intram in era Trump, tot pe liniile trasate de strategul Kisinger. Banul conteaza – este cuvintul de ordine, calcind peste cadavre si demonizind victimele, artizani ai fricii si manipularii televizate. Valabil si pentru Rusia, doua fete ale aceleiasi monede.

      Apreciază

      • Ioan Costea zice:

        Mulțumesc, doamnă! (sper să citiți răspunsul meu și să îngăduiască Liviu acest „deviaționism”) Și-mi pare bine dacă v-am evocat niște locuri dragi, că știu că sînteți din Cluj. Într-adevăr, am vrut să pun un bemol la năsărîmbele politicienilor. Aseară, în timp ce ne tratam cu de toate la niște prieteni, habarniști la „lovitura de stat” în plină desfășurare, noi, niște apolitici, gînd la gînd cu bucurie ne-am trezit „hai să mergem în Apuseni să frigem un grătar”. Nu spun cu ce bunătăți ne-a așteptat gazda, ca să nu fac poftă nimănui. Că știți că la moți te poți tu duce cu ce vrei, că tot scot ei ce au mai bun pe masă. Ei, casa nu-i mnerie, că s-au mai modernizat, dar are tîrnaț. Bunică-mea avea o casă cum ați descris într-o comună lîngă Cluj, și le mai văd lăsîndu-se-n genunchi și închinîndu-se a pieire prin satele Sălajului, case de lut vopsite-n „Mîndră Mărie” cum se zice pe-aici. Ei, și ne-a dat Dumnezeu o splendoare de zi cu soare în care sclipea zăpada, munții cu creste înzăpezite, brazi glazurați și ei. Am hălăduit prin zona Beliș – Mărișel – Poiana Horea. Surpriza surprizelor a fost un scoțian cîntînd la cimpoi pe malul lacului înghețat. L-am ascultat vreo jumătate de oră. Am văzut și Vlădeasa sub zăpadă, e acolo, vă așteaptă!

        Apreciat de 1 persoană

      • Eu nu lupt contra deviaționismului!

        Apreciază

    • Dana (Mara) zice:

      Domnule Ioan Costea, multumesc pentru cuvintele tonice. Scuze pentru ca abuzam de spatiul generos al blogului dl. Antonesei. Sint norocoasa ca am in suflet acel colt de rai din Apuseni, casa bunicilor unde am crescut pina la 7 ani. Poate ca amintirile sint mai puternice pentru ca este chiar virsta cind deschizi ochii in lume, incepi sa studiezi obiectele care te inconjoara si sa le gasesti rostul. Peretii vopsiti in albastru, multe icoane aveam sa stiu mai tirziu catolice (bunicii fiind greco-catolici si nevoiti sa se si refugieze la Sinaia) farfurii dupa moda unguresca, cu pui, flori si cocosi, stergare aspre elegante in alb si negru, o masina de cusut veche cu grilaj de fier. Toate ma fascinau.Toate aveau acolo un rost, multe pline de farmec, culoare si arome pe care nu le pot uita. O casa frumoasa, cu podele de stejar si ferestre mari duble prin care vedeam nucul imens care umbrea curtea casei si jumatate din tirnatul de lemn. Cealalta jumatate a tirnatului care dadea spre „gradinita cu flori” de sub odaia unde dormeam (plina cu dalii, crini, busuioc) era umbrita de vita de vie cu niste struguri mai mult salbatici, vinetii dar cu o coaja aromata. Locul meu preferat era pe pragul casei dar si pendulind pe usa tirnatului pe care o transformam in leagan cind scapam de ochiul vigilent al bunicului care avea grija balamalelor. Faceam si trasnai ca o veritabila berbecuta, o salbaticiune oachesa si frumusica precum Heidi. Fiind singura nepotica trebuia sa imi fac curaj sa explorez singura toate colturile gospodariei, era o aventura cind urcam in podul casei pe o scara din camara, in lumina aceea filtrata prin crapaturile tiglelor. Paseam cu frica in sin sa nu dau de un soricel, deschideam lazile cu porumb sau griu si imi afundam miinile pina la cot parca intr-un ritual neinteles. Apoi imi faceam provizia de nuci, coboram tiptil scara, strimbind din nas la mirosul ascutit al slaninii afumate atirnate intr-un cui in camara. Mergeam desculta prin acea iarba care nu poate fi egalata nici de cel mai desavirsit gazon. Fina, plina de roua diminetii si de margarete in miniatura. Destinatia era sura unde se auzeau mieunind puii unei pisici. Tentatia era irezistibila, mergeam dupa sunet, trebuia sa imi fac curaj sa urc scara spre podul cu fin, sa vad ghemotoacele tarcate, sa intind o mina mingiitoare, dar speriata de apararea lor instinctiva ca un fel de sisit de sarpe sa ma retrag brusc si sa dau cu capul de grinda. Renuntind resemnata la mingierea puilor de pisica coborind scara dam nas in nas cu fata vacutei, care rumega impasibil, mai puneam o mina de fin si o mingiiam pe bot, fascinata de genele lungi si privirea blajina. Pacea era rupta de cotcodacitul isteric al gainilor care vesteau recolta de oua. Era timpul sa ma infatosez in fata bunicii pentru micul dejun in poala cu citeva oua. Dar aveam sa aflu ca acela era totusi un rai „auster”, bunica era imbracata mereu in alb negru dupa obiceiul femeilor maritate din Ardeal, unde eventual numai baticul sau bluza cu buline albe si gheptariul cu eventuale broderii tot negru mai permiteau putina „extravaganta”. Si micarea era „cumpanita”, si vorba putina si aspra. Coltul de rai, vesel, cald, colorat, exuberant l-am descoperit dupa 8 ani mergind la bunicii din Bucovina. Acolo m-a emotionat din primele zile betia de culori din covoare si peretare, razboiul de tesut nelipsit din fiecare casa, cultul pentru bucatele cele mai gustoase, bunatatea si modestia nedisimulata a oamenilor, vorba blinda, gindul bun. Acolo am descoperit feminitatea, verisoara mi-a impletit parul intr-un fel aparte, prima data m-am vazut frumoasa intr-o superba ie brodata cu trandafiri din margelute multicolore. Acolo m-am regasit mai acasa, mai aproape de felul meu de a fi.

      Apreciat de 1 persoană

      • Ioan Costea zice:

        Mulțumim, doamnă, că ați umblat la cufărul cu amintiri! Nimic din ce ați povestit nu-mi sună străin și, după cîte știu, și lui Liviu – altfel, mare povestitor – îi plac amintirile din copilărie. Am și eu o astfel de poveste scrisă pe undeva, seamănă ca două picături de apă. Numa atîta vă spun că și eu îmi începeam ziua în prag, la soare. Nu știu de ce mi-am adus aminte de o vorbă care m-a pus cîndva pe gînduri: What if after you die, God asks You: „So, how was heaven?”

        Apreciază

      • Dana (Mara) zice:

        @ Domnule Ioan Costea, „So, haw was heaven?” Da, am pierdut un coltisor de rai, am pierdut si casa bunicilor si acum sint de-a dreptul in „paradis” poate unul din care vreau sa evadez sper cu autoironie. Sper sa nu fiu judecata prea aspru pentru aceasta spontana improvizatie „Paradis”: Ca o printesa bizantina/ Exilata intr-un palat la malul Bosforului/ Ma simt straina/ Calcind pe placile de marmura incinse/ Care imi ingheata singele in vine/ O neliniste ma insoteste pretutindeni/ Biata Doamna Bovary orientala!/ Caut o evadare din acest Paradis/ Ametita de dansul paunilor/ Ma amagesc cu racoritoare de portocale si menta, dulciuri dantelarii cu scortisoara muiate in miere/ Vin inchipuit din boabe rubinii de rodie./ De as putea sa zbor ca un porumbel alb/ Furind o creanga de maslin de aici din Gradina Raiului/ Sa o altoiesc poate pe un mesteacan intr-o padure nesfirsita, din indepartata Rusie.
        Scuze pentru pasii stringaci pe un „teren minat”, dar am facut si economie de timp.
        Toate cele bune.

        Apreciază

  4. d.p. zice:

    Presedintele Iohannis mi-a adus aminte, prin firesc, modestie si zimbet, de un om pe care l-am iubit mult – Vaclav Havel, singurul lider al lumii caruia am dorit sa-i fiu aproape, pe ultimul drum, la Praga, in dec. 2011 ! Niciodata Praga nu fu mai frumoasa decit in dec. 2011, nici mai cordiala si nici mai senin-trista, in lumina a milioane de flori si de luminari, peste care curgeau fulgi mari, ca niste fluturi domestici. La trecerea cortegiului funerar, cehii ingenuncheau cu demnitate pe strada si tristetea din jur avea ceva profund cordial, simplu, omenesc, sanatos.
    Liviu se va inciuda, insa eu sunt bucuros ca, dupa atitia ani, exista un roman care sa imi aminteasca de unicul Havel ! Klaus Iohannis a stat printre oameni, intr-o margine de coloana, nu in frunte! Rosu este culoarea PSD si Iohannis a transmis limpede ca nu culoarea il supara, ci ideile partidului care doreste sa treaca ordonantele-elefanti printre usile neatentiei noastre, in mare graba, ca furii !
    Fiind la Bucuresti, nu in Praga lui Havel, ieri, presedintele nostru nu a iesit la o bere, neputind sa-si afiseze solidaritatea cu oamenii pe care ii reprezinta decit insotindu-i, citiva zeci de metri, la un miting.

    Apreciat de 1 persoană

  5. Natasha zice:

    Ma re-bucur ca l-am votat pe K Iohanis! Vorba demonstrantilor: „Avem preshedinte!”…

    Apreciat de 2 persoane

  6. tizul zice:

    „…Statul trebuie să încerce să se apere și el. Au făcut-o până acum, prin poziții ferme, reprezentanții justiției: DNA, Parchetul, organizațiile judecătorilor. A făcut-o președintele. Am ieșit și noi, cetățenii, în stradă. Întrebarea firească ar fi: ceilalți unde sunt? Politicienii. Am văzut la proteste niște USR-iști, tot foști ONG-iști, deci e ca și cum ar fi ieșit în stradă din obișnuință. Unde sunt liberalii, unde sunt minoritățile, unde e opoziția belicoasă de la PMP? Unde sunt, până la urmă, oamenii ăia buni din PSD, despre care am auzit că ar exista, în pepiniera de cadre a partidului? Sunt de acord cu ce vrea guvernul Dragnea să facă?

    Eu cred că situația acum e atât de groasă încât n-ar mai trebui să ne uităm strâmb la politicienii care ar apărea în piață lângă noi la protest, ci să strângem rândurile și să ne apărăm bruma de stat de drept pe care o mai avem. Altfel va trebui să jucăm la o nuntă care nu ne place și să plătim un dar pe care nu ni-l permitem.”
    https://www.dollo.ro/2017/01/claustrofob-klaus-johannis/

    Apreciază

  7. Emil Răducanu zice:

    Dacă unii politicieni ies în stradă împotriva altor politicieni, înseamnă că încuiem ușile la Parlament și aruncăm cheia în Dâmbovița. N-ar fi mai simplu așa ? Ce dacă niște milioane de oameni au votat cum au votat pe 11 decembrie ? Se pare că n-au înțeles ce e mai bine pentru țară…

    Apreciat de 1 persoană

    • Problema este ca nu doar cei care au votat cum au votat au dreptul sa se exprime, cu cei care au votat altfel sau nu au votat deloc. Și dacă o luăm cu votatul – îmi amintesc că în campanie, cei care au cîștigat prezentau un program cu cei vor face pentru țară unde nu era vorba despre scăparea lui Dragnea and Co de pușcărie. Și dacă e s-o luăm la cifre – prezența la vot a fost de mai puțin de 40% din care PSD a luat 46 ci ceva, deci sub 20% din electoratul total. Nu cred că asta îți dă dreptul să faci ce ai chef… În rest, cum spuneam și în postare și în cîteva comentarii, prezența lui Kiwi la protest a fost o tîmpenie, care de altfel este exploatată cu spume de adversarii săi… În momentul de față, Dragnea dăunează grav sănătății PSD – nu spun patriei, pentru că politrucii nu au patrie în ciuda faptului că stau toată ziua cu ea în gură! -, iar dacă PSD are și lideri cu capul pe umeri – nu doar bulbucați cu spume, cum e Codrin Ștefănescu =, trebuie să vadă cum poate scăpa de piatra de moară din casă! Dl Dragnea i-a condus la victorie, dar acum procedează precum vita care dă cu copita în șiștarul plin… Cînd a propus-o pe SS ca premier, l-am suspectat o clipă că e și inteligent, nu doar un șemecher de Telerman. Nu, din păcate și pentru el, și pentru PSD, ba chiar și pentru noi toți, nu este!

      Apreciază

  8. Bogdan zice:

    Sigur că nu este frun sclipitor, dar nici prost nu e valahul! Că dac-ar fi fost, n-ar fi fost nici șmecher cum ziceți dvs (io, unul, nu prea cunosc șmecheri proști!). Sigur, are pe lîngă dumnealui, cîțiva băiuței citovi, care-i mai spun ce și cum… Însă nici președintele nostru nu este ceea ce au crezut, mulți dintre cei care l-au votat, că e… Chiar să nu fi înțeles nimic din gestul doamnei Clinton, imediat după aflarea rezultatului alegerilor pe care tocmai le pierduse??? Cu siguranță, nu, pentru că altfel n-ar fi ieșit în stradă aseară, ci s-ar fi gîndit să iasă de ziua Unirii României, care (încă mai) este și țara dumnealui, nu să dea bir cu fugiții la Strasbourg, taman mîine… Cei care încă îl mai simpatizează trebuie să înțeleagă bine faptul că dumnealui nu mai e deloc, dar chiar deloc, un „simplu cetățean”, care să-și manifeste astfel indignarea, cum aiurea a spus aseară, zîmbind tîmp, cetățean care poate să facă tot ce-i trăznește prin cap! Doar e șef de stat, nu de birt! Sau e lovit de amnezie? Dar bag samă că dumnealui urmează întocmai vorb-aceea: din greșeală în greșeală, spre victoria finală!
    Sînt convins că foarte mulți din cei care-au ieșit în stradă (printre ei și oameni de bună credință, indiscutabil) – y compris băieții de la galerii, cei mai vocali, după vorbă, după port! – nu prea au habar ce-i cu ordonanțele astea care, sigur, au și lacune dar conțin și multe lucruri valabile… Bașca faptul că la fel de mulți manifestanți, sînt convins că nici n-au ieșit la vot, dar acum cer din toți bojocii, demisia și/sau arestarea Guvernului de către DNA… Al naibii de bine a mai intrat DNA-ul ăsta în mentalul colectiv, de-l invocă tinerii noștri protestatari atît de dezinvolt, mamă-mamă! (Apropo de arestați… Problema Romîniei nu e numărul mare de deținuți – sîntem, cu 140 de deținuți/100000 de locuitori, sub media europeană de 160 – ci spațiile de cazare complet insuficiente și inumane cum nici cu sumele cheltuie per deținut – în jur de 20 de euro/zi – nu stăm pe roze, față de San Marino, de exemplu, cu 750!)
    Bref, trîim vremuri triste rău!

    Apreciază

    • Nu ne contrazicem în multe, însă în chestiunea ordonanțelor da, Nu are importanță că sînt și lucruri corecte acolo, pur și simplu, în ambele cazuri, este vorba despre legi organice, imposibil de trecut prin ordonanță! E necesară procedura parlamentară completă. Și mai este ceva, în afara spălării lui Dragnea și a altora, multipartizi de altfel, care ar fi fost urgența care să necesite o ordonanță?! În fapt, pe 1 februarie, Parlamentul intră în program normal,,,,

      Apreciază

  9. Mulţumesc pentru recuperarea comentariului. Sigur că acte de stat foarte sensibile, precum sînt acelea privind amnistia generală sau grațierea colectivă (y compris codul penal şi cel de procedură penală) se legiferează exclusiv prin legi organice, nu trebuie amendate pe furiş cu ordonanţe de urgenţă, ci dezbătute vîrtos în Parlament. La vedere, cum se spune. Pentru că modificarea legilor noastre, bune sau rele, s-a făcut precum ştim. Guvernele din mandatele lui Băsescu îşi „asumau răspunderea” şi le treceau prin Parlament la procedură de urgenţă. Maşina de vot pedelistă, la claxon cu Boc şi la volan cu Roberta Anastase (care ştim prea bine cum număra voturile, din trei în şapte!) funcţiona imbatabil, că doar GPS-ul era programat de matroz, la Cotroceni. Foarte multe dintre aberaţiile legislative de azi, datează de atunci. Mă surpinde faptul că PAH, de altfel un foarte fin analist al politichiei româneşti, în articolul dumisale din „Caţavencii”, nu a invocat, măcar în treacăt, şi aceste aspecte. Ori poate o fi făcut-o în altele, care mi-au scăpat. În comentariul meu mă refeream îndeosebi la faptul că românii sînt destul de superficiali (să nu zic ignoranţi) şi nu prea citesc printre rînduri, cum se spune, ci, atunci cînd o fac, o fac aşa, mai în diagonală, documente legislative care îi afectează în mod deosebit, putînd fi, astfel, foarte uşor de manipulat. Deie Domnul să se termine cu bine şi toţi pupat Piaţa Victoriei!

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s