Sînt aproape două luni de cînd s-a anunțat întronizarea lui Isus drept rege al Poloniei – Chrystus Krolem Polski. De alaltăieri, e lucru făcut. Cum ortodoxiștii noștri interbelici îl îmbrăcaseră în ițari și cămeșoaie, ca să se plimbe prin „țara mea”, bănuiesc că frații polonezi îl vor îmbrăca în ținută de șleahtic. Cum vor împăca foștii vecini Constituția republicaană cu regatul de drept divin nu știu. Nu prea știu cum se vor împăca cu istoria proprie – de vreo 300 de ani, Fecioara Maria era regina și protectoarea Poloniei. O vor detrona? O vor denumi regină mamă? Treaba lor pînă la urmă… E ciudat totuși să naționalizezi divinitatea unei religii universale.
Nu știu dacă e un premiu de consolare, dar comerțul polonez a început să duduie de produse alimentare și de îmbrăcăminte după rețeta și modelele datorate Mariei: Kuchnia Matki Boskiej, Ubrania Matki Boskiej (kuchnia = bucătărie, ubrania = îmbrăcăminte). Deocamdată, nu știu ce succes au noile mode alimentare și vestimentare, dar observ că sînt promovate intens!
Între timp, Papa Francisc a dat o decizie istorică: femeile care au făcut avort pot primi iertarea din partea preotului. Imaginați-vă acum ce e la gura propagandiștilor de la Radio Maryja și, în general, în presa catolică! Și așa ierarhiei catolice poloneze îi bîntuia prin minte gîndul despărțirii de Roma, al autocefaliei, ce se va întîmpla după recenta decizie a Papei Francisc…
http://www.huffingtonpost.it/2016/11/21/papa-francesco-aborto_n_13121996.html
@ntonesei's blog 
Eh, frate Liviule, trebuia s-o vedem și pe asta…
ApreciazăApreciat de 3 persoane
În veci n-aș fi crezut că voi avea motive să fac mișto de Polonia, iar Ro să mi se pară un fel de culme a normalității…
ApreciazăApreciat de 2 persoane
…cînd o iau razna ”panii”, e de rău…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nebunia este că am o veche și constantă experiență a Poloniei și n-am întrezărit această, ca să spun așa, evoluție…
ApreciazăApreciază
Vacaru -vi-l amintiti? -spunea ca Dumnezeu e …pedeserist sau nu e deloc.magda u.
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Da, mai spun și microbiștii că Dumnezeu s-a născut român cînd cîștigă echipa de fotbal, dar nu e un fenomen de proporțiile astea…
ApreciazăApreciază
Aceasta este prima fisura in relatia mea univoca de iubire cu Polonia.Poate fi un accident sau un precedent nu tocmai la locul lui.Pe o scara a imaginatiei personale imi pare prima treapta spre fanatismul religios…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
E o expresie a fanatismului religios deja instalat. Pina nu de mult, nu credeam totusi ca e atit de grav, deși știam ce spunea/ scria presa catolică…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu ştiu de ce vă miraţi. „Secolul XXI va fi religios sau nu va fi deloc.” – a zis un tip celebru…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
După cum merg lucrurile în toată lumea, ne îndreptăm spre… deloc!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu te bucura, exista un scenariu si pentru RO, cuvintul ” sectanti”, lucreaza din regimul trecut, hoarde de ” credinciosi” habotnici vor reactiona la stimulii scenariului.Eu am avut experiente conflictuale si extrasenzoriale cu preotii, cind am descoperit ca nu toata lumea ” vede” aura corpului uman, norii vernil, rozaurii, violetindigo, sau lotusul cu o mie de petale, sau imagini spontane…ei, preotii, m-au speriat, si asa am ajuns in bratele batrine ale lui Yoga, dar am niste intimplari cu preoti, absolut fascinante ( si-n vara asta, chiar…), poate le voi scrie…Noroc ca ai mei parinti rideau cind le spuneam despre asemenea ciudatenii, nu m-au dus la doctori, ei credeau ca fabulez, citeam de la 5 anisi din cartile lor, Decameronul- cind tata nu ra acasa, ma jucam intr-un fel foarte ciudat, excentric este si cuvintul definitoriu al meu…In ultimii ani Biserica ortodoxa are ritualuri de strada, credinciosii sunt in strada, pina acum, erau doar in biserici, cu pasi mici…ajung unde vor ei.Europa este sub un asediu informational derutant, iar masa de manevra este desigur, habotnicul ortodox si rigidul catolic, unii naivi si semianalfabeti, cu broboade, haine negre, fete-masti…Evident ca industria de cult polona, duduie, o alta „Firma” a cistigat portofoliul…imi spunea ieri cineva, ca e bine sa ai alimente si apa in stoc, ar putea fi vreun atac chimic, asa prezicea Vanga, iar mie mi-a venit a spune, las-o balta, un razboi chimic a inceput de mult, cu legume-fructe-alimente, modificate, Vanga a prezis bine, dar asta este traducerea mea, cea corecta: suntem in plin razboi chimic, apa si aerul, pamintul si vibratia gindirii, sunt modificate…ce putem schimba? Vibratia gindirii, gindul avind o forta imensa, sunt grupuri care transmit energii de lumina-gind, la ora 22, pentru sanatatea Planetei…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Cine se bucură? Stai molcom, deocamdată, Ro pare o adevărată oază de normalitate. BOR e în cădere liberă, din pricina mai ales a lăcomiei clerului, iar sectele sunt ceea ce spune numele, denominațiuni minoriatare și foarte împărțite la „viziuni” între ele… Da, e vorba despre România asta, mică, crăcănată și cu bube în cap!
ApreciazăApreciază
Mai ca-ti vine sa strigi catre Polonia: ,, Si tu, fiul meu, Brutus?”…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Strigi, strigi, dar aude?! Cînd te uți la Ungaria și Polonia și la rezultatele alegerilor din Bulgaria și Moldova, capeți convingerea că trăiești într-o țară relativ normală! Sigur că nu e o consolare…
ApreciazăApreciază
În adolescența noastră Polonia, așa comunistă cum era, reprezenta pentru noi un exemplu la care visam, altfel decât Jugoslavia lui Tito. Erau filmele lui Wajda și Roman Polanski, muzica unor Czeslaw Niemen, Michal Urbaniak, Zbigniew Namyslowski, catolicismul în viziunea lui Karol Wojtyla, eroismul cavaleriei împotriva tancurilor germane. Sunt secvențe din viața unui popor mândru, care are toate motivele livrate de o istorie adesea potrivnică, să nu renunțe la libertatea sa. Cum e posibil să se întâmple toate acestea ?
ApreciazăApreciat de 2 persoane
Asta ma întreb și eu! Ba eu cred că a fost un bun model pînă destul de recent, pînă a cîștigat PiS și a înnebunit popimea…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Peste tot, modele bune, pana (nu) castiga cine trebuie….In comuna primitiva, modele bune peste tot…Din sclavagism insa a-nceput ‘nnebuneala…Cea mai ilustrativa situatie a fost la revolutia franceza….Castiga cine (nu) trebuie, dar foarte rapid….Napoleon, dictatorul, „i-a salvat” ( „Frontul Salvarii” era …el, da’ sa nu uitam de „baston”…. ) da’ a si intinat nobilele idealuri ale „modelelor” bune….si totusi ulterior, probabil de la intinarea ‘ceea, a revenit „Comuna din Paris” in memoria comunei primitive si a patriarhismului ei, nefestic, acolo unde fimeile erau prea ocupate, sau si a matriarhatului, acolo unde barbatii erau ocupati….
ApreciazăApreciat de 1 persoană
“Fiecare soldat poarta in ranita un baston de maresal”
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dar numai unii il gasesc!
ApreciazăApreciază
Suprema Intelepciune – Detasarea.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pentru ca a scris Emil Raducanu despre bucuria muzicii poloneze, mi-am amintit ca la un momen dat, Emil Butnarasu, fratele Virgilului, in plina glorie muzicala, era sa se logodeasca cu Marila, o frumoasa poloneza, fiica unui ambasador.Si a venit Marila la casa Butnarasilor, era inalta, picioare luungi, tare frumusica, si cu o minijupa de a inlemnit tot blocul comunist, ce zic, tot cartierul…se facuse tacere, babele duduiau de revolta, cartierul era incins de muzica lui C.Niemen, Marila statea in balconul socialist numa in costum de baie cu cracii aproape in balconul vecin si indignat, batind ritmul din toate madularele, iar vecinii se uitau pe dupa perdele, cu binoclul, cu luneta, fiecare cu ce avea, drept in balconul fermecat al Butnarasilor…Si asa, mama lor, era frinta de oboseala, Marila avea o foame de prusac, radea tot de pe masa, in special pirjoalele, fix ce pindeam toti, cartierul era indragostit de reteta ei secreta, se faceau schimburi, se faceau vizite, doar cu gindul la ele…ei, Marila era infometata rau, minca pe rupte, bea votca cu maare placere, Emil o plimba ca pe un trofeu, erau tare frumosi si occidentali…iar Virgil a beneficiat de o poza intr-o revista de-a lor, dupa care a primit un sac de scrisori plin de sentimente polone, cel putin180 de poloneze doreau sa vina la Iasi, pentru a-l cunoaste…un an a tot deschis la scrisori…va poate povesti Emil, mai multe…oricum, am fost toti foarte tulburati, in vara aia, ne si vedeam rude cu poloneza, plecati pe acolo, am mai ramas fermecati pentru totdeauna de muzica lui Niemen…si da, eram vrajiti de tara asta, de politica, istoria, muzica si oamenii ei…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Ehei, dacă m-aș apuca eu să-mi amintesc întîmplările mele cu polonezele pe „litoralul însorit al Mării Negre”!
ApreciazăApreciază
Ladies and gentlemen care ati comentat aici, eu va multumesc ca mi-am regasit gandurile, elegant si spumos formulate de dvs . In viata reala de la mine de la Ploiesti este mare jale mare si in mediul , sa-i zicem intelectual, adica al acelora care ar trebui sa puna intelelectul la treaba . Icoane peste tot , in clase , cancelarii, invitatie la rugaciune in grup , intoleranta chiar la o gluma. Necuratul m-a impins sa zic ca eu nu tin post, ci numai dezlegarile, si m-am umplut de bodaproste !
Urmeaza mai ceva ca-n Polonia !Ce a fac eu, pacatoasa care ma rog in sinea mea, muncind , rog recomandati-mi niste canoane mai eficiente ! Platesc bine ! Lei, valuta, natura ( vreun plocon serios)
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu spun calm, la noi nu e timpul acela de credință hanotnică, e mult mimetism si fariseism…
ApreciazăApreciază
Cruci, Doamna, si puneti-va in virful capului o iconita, da faceti-va uncoc, drept soclu, faceti ceva matanii in fata usii lu’ directoarea sefa, sa nu semene cumva a genoflexiuni, putina cenusa pe umeri, si o cruce intre ochi, cu mir, asa va veti recapata stima si admiratia colegelor habotnice; Da eu, cu bioenergia, ehei, cite blesteme mi-am luat, da tot la mine au ajuns, lucrez la Cabinetul medical, nu ma puteau ocoli cind ii apucau diareea de la meniul de post cu inlocuitori, adica soia prajita, cirnati, pateuri si alte scirbosenii , 40 de zile, bintuiau pi la mini, care beam vin rosu, fripturici si costite di purcel, pastrama di oaie cu mamaligute aurii, eram toata rumena in obraji, vesela si fara griji…da cititi si mai sus, ce am scris de habotnici…
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Da scrie-le, draga! Nu te sfii, macar pe cele de la literaP=Polsky, restul alfabetului il poti transforma intr-o carticica de mare succes in tirguri, ducem lipsa de o literatura realista …Marea neagra era sarea si piperul, paprika si votca moldoveanului, cum lasi tu in praful uitarii asemenea amintiri?! Doar daca nu te-ai ales cu ceva copchii din florile poloneze, ca un neam de-al meu, a patit-o…s-a trezit cu un prunc strain plus ma-sa la usa, debitau ceva intr-o limba slava, da ruda noastra, a si trintit usa, n-a apucat aia sa puna picioru-n prag…
P.s. Am si eu o poza cu tine la Mare, erati trei pe plaja, unu si unu, se vedea clar, ce vinatori erati!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Sa stii ca vreodata le voi pune! N-ai putea face un scan dupa poza aia? Stimuleaza memoria!
ApreciazăApreciază
Vezi daca m-am încrezut in Domnul Sadoveanu – de-am rămas prepuelnic cu leșii? Parca fala lor e căptușită cu aleanul sinuciderii colective, c-asa fac cindu’i apuca. De-aia cred ca PiS e drept din sleahtici. Vorba unuia, doar un pic îndreptata:
Cenușa sau diamant
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Deocamdată, frate, bate spre cenușă!
ApreciazăApreciază
A republicat asta pe @ntonesei's blog.
ApreciazăApreciază